Alpii se „înverzesc“. Stratul de zăpadă care dispare, vizibil din spațiu

Celebrele vîrfuri înzăpezite ale Alpilor se estompează rapid și sînt înlocuite de un strat de vegetație – un proces numit „înverzire” care se așteaptă să accelereze schimbările climatice, potrivit unui studiu.

Cercetarea, publicată în revista Science, s-a bazat pe 38 de ani de imagini din satelit din întregul lanț muntos european. „Am fost foarte surprinși, sincer, să găsim o tendință atît de mare de înverzire”, a declarat pentru AFP Sabine Rumpf, primul autor, ecolog la Universitatea din Basel.

Înverzirea este un fenomen bine recunoscut în Arctica, dar pînă acum nu fusese bine stabilit la scară largă în zonele muntoase.

Cu toate acestea, avînd în vedere că atît polii, cît și munții se încălzesc mai repede decît restul planetei, cercetătorii au suspectat efecte comparabile, scrie Phys.org.

Care sînt consecințele dăunătoare?

Pentru analiza lor, echipa a examinat regiunile aflate la 1.700 de metri deasupra nivelului mării, pentru a exclude zonele folosite pentru agricultură. De asemenea, au exclus zonele împădurite și ghețarii.

Potrivit rezultatelor, care acoperă perioada 1984-2021, stratul de zăpadă nu mai era prezent vara pe aproape 10% din zona studiată. Rumpf a precizat că imaginile din satelit pot verifica doar prezența sau absența zăpezii – însă primul efect al încălzirii este reducerea grosimii stratului de zăpadă, care nu poate fi văzut din spațiu.

În al doilea rînd, cercetătorii au comparat cantitatea de vegetație folosind analiza lungimii de undă pentru a detecta cantitatea de clorofilă prezentă și au constatat o creștere a plantelor de 77% în zona studiată.

Înverzirea are loc în trei moduri diferite: plantele încep să crească în zone în care nu erau prezente anterior, cresc mai înalte și mai dens datorită condițiilor favorabile și, în cele din urmă, anumite specii care cresc în mod normal la altitudini mai mici se mută în zone mai înalte.

Viitorul Alpilor nu poate fi prezis cu certitudine

„Schimbările climatice sînt cele care determină aceste fenomene”, a declarat Rumpf. „Încălzirea înseamnă că avem perioade de vegetație mai lungi, avem condiții mai favorabile pentru creșterea plantelor, astfel încît plantele pot pur și simplu să crească mai mult și mai repede”, a adăugat ea. „Cu cît se încălzește mai mult, cu atît mai multe precipitații cad sub formă de ploaie, în loc de zăpadă”.

În primul rînd, o mare parte din apa potabilă provine din topirea zăpezii. Dacă apa nu este stocată sub formă de zăpadă, aceasta dispare mai repede prin rîuri.

Apoi, speciile adaptate în mod specific mediului alpin sînt perturbate. Dispariția zăpezii dăunează, de asemenea, industriei turismului, un motor economic esențial pentru regiune.

„Ceea ce tindem să uităm sînt aspectele emoționale ale acestor procese, deoarece Alpii sînt un simbol și cînd oamenii se gîndesc la Elveția, de obicei se gîndesc la Alpi”, a subliniat Rumpf.

„Ne așteptăm ca stratul de zăpadă să dispară din ce în ce mai mult”

În timp ce ecologizarea alpină ar putea crește sechestrarea carbonului, cercetătorii susțin că este mai probabil ca buclele de reacție să provoace un rezultat net de încălzire amplificată și de dezgheț al permafrostului.

Zăpada reflectă aproximativ 90% din radiațiile solare, vegetația absoarbe o cantitate mult mai mare și radiază energia înapoi sub formă de căldură – ceea ce, la rîndul său, accelerează și mai mult încălzirea, topirea zăpezii și creșterea vegetației: un cerc vicios.

Viitorul Alpilor nu poate fi prezis cu certitudine. „În ceea ce privește zăpada, este destul de simplu”, a spus Rumpf. „Ne așteptăm ca stratul de zăpadă să dispară din ce în ce mai mult, în special la altitudini mai mici”.