Care factori trebuie luați în considerare la subvenționarea viilor în Moldova

În anul trecut calendaristic, Moldova a stabilit un nou record propriu la exportul strugurilor de masă - 84,6 mii tone (inclusiv 69 mii tone din recolta-2023).

Cea mai bună cifră de export a fost, de asemenea, recent - în anul precedent, aproape 79 de mii de tone. Putem presupune că în ultimii doi ani și recolta de struguri de masă a fost de peste 100 de mii de tone. Acești doi factori sînt un motiv serios pentru a crede că industria de cultivare a strugurilor de masă atinge un nivel înalt stabil al producției comerciale, scrie AgroExpert.md. Evident, într-o astfel de situație, subvențiile țintite pot susține și stimula o tendință pozitivă a industriei, în timp ce blocarea lor o poate inversa.

Gheorghe Gaber, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, spune că o parte semnificativă a strugurilor de cea mai bună calitate, de export, este cultivată pe plantații intensive de tip Pergola și Gable. Anul trecut, cele mai bune dintre acestea au avut o producție de 35-40 de tone la hectar, în timp ce podgoria care a bătut recordul a avut o producție de 50 de tone la hectar. În același timp, în prezent în Republica Moldova, la diferite etape de implementare (fructificare deplină, podgorie tînără, modernizare/conversie dintr-o podgorie clasică cu sisteme de susținere pe spalier vertical) se află proiectele de plantații de tip Pergola și Gable, cu o suprafață totală de 700 de hectare. Un bun punct de referință pentru următorii doi-trei ani este creșterea suprafeței acestui tip de plantații la 1.000 de hectare. În plus, rezultate bune oferă și podgoriile cu arbuști în formă de V - producții stabile de pînă la 15 tone la hectar.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că în Moldova nu există întotdeauna o posibilitate reală (acces la surse de apă de calitate) de a instala sisteme de irigare pe plantații productive de vie, chiar și pe cele tinere și promițătoare. Acolo unde există o astfel de posibilitate, viticultorii dotează plantațiile cu sisteme de irigare în al treilea an de la plantare, în cel mai bun caz - în timpul instalării structurilor de susținere sau imediat după această procedură complexă și costisitoare. În același timp, viticultorii cu plantații în afara bazinelor hidrografice majore trebuie să investească surse mari în construcția de rezervoare pentru apă și/sau fîntâni arteziene. Toți acești factori trebuie luați în considerare în procesul de subvenționare a viticultorilor.

Între timp, reglementările actuale privind subvențiile îi obligă pe viticultorii care solicită subvenții să instaleze sisteme de irigații în momentul înființării plantației. Iar pentru plantațiile irigate - care fac obiectul subvențiilor - fermierii trebuie să obțină o autorizație de la autoritatea pentru protecția mediului pentru dreptul de a extrage apă în scopul irigării. Însă, potrivit reprezentanților atît ai organizațiilor de viticultori, cît și ai Asociației "Moldova Fruct", anul trecut a fost imposibil de obținut astfel de documente de la Ministerul Mediului. Ținînd cont de acești factori, organizațiile pomicultorilor propun autorităților care coordonează procesul de subvenționare în sectorul agricol să ajusteze reglementările privind susținerea agriculturii irigate, ținînd cont de realități.