Ministerul Culturii va contesta decizia Curții de Apel în cazul Cafenelei Guguță

Soarta cafenelei „Guguță” a revenit în centrul atenției ministrului culturii, Sergiu Prodan. Ministrul Culturii susține că, de fapt, soarta clădirii a fost decisă în instanțe în baza unui „act ilegal”.

Or, prin anumite șiretlicuri, de-a lungul anilor, cafeneaua, care se afla inițial în perimetrul parcului „Ștefan cel Mare”, înscris în Registrul monumentelor, s-a pomenit în afara acestui perimetru. Acest lucru a și permis ulterioarele acțiuni pe acest teritoriu din parc. Respectiv, Ministerul Culturii va contesta la Curtea Supremă de Justiție ultima decizie a Curții de Apel, pentru a aduce procesul în albia legală.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat într-o conferință de presă că: „Ministerul a primit recent decizia motivată a Curții de Apel și vom contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiție cu cîteva detalii în acest sens.”

În context, astăzi a fost semnată o solicitare către Primăria municipiului Chișinău de a nu emite oricare autorizație sau certificat de urbanism în privința la acest subiect, deoarece decizia va fi atacată la CSJ.

Potrivit Ministrului Culturii, problema ar fi în actul examinat de judecători în cele două instanțe: „Din neatenție sau rea voință a unor persoane care au activat în Ministerul Culturii, în Agenția de Supraveghere a Monumentelor, subiectul judecății a fost retragerea acelui aviz pozitiv al Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) pentru proiectul respectiv. Sunt două aspecte: retragerea unui act legal sau retragerea unui act ilegal. Iată că în instanță s-au judecat retragerea unui „act legal”, noi Ministerul Culturii o să venim cu demersul către CSJ și vom cere reexaminarea cazului, deoarece retragerea acelui act, este de fapt retragerea unui „act ilegal”, emis de CNMI”.

Sergiu Prodan a menționat că au descoperit mai multe nereguli care au permis, în consecință, luarea unor decizii greșite de-a lungul anilor.

„Decizia CNMI s-a făcut în baza unei prezentări a situației care a fost de fapt ilegală. Primul proiect care a primit certificat de urbanism de la Primăria Chișinău vorbea despre faptul că această construcție este în perimetrul parcului, adică în cadrul monumentului istoric”, a punctat ministrul.

Ulterior, ar fi fost o inițiativă a Agenției de Inspectare a Monumentelor cu reorganizarea totală a parcului, cu tăierea copacilor, refacerea cărărilor, construcția fîntînilor arteziene, dar societatea civilă și mai multe instituții au fost împotrivă.

„S-a renunțat la această inițiativă, dar surpriză - perimetrul parcului a rămas ăsta nou propus, prin care clădirea respectivă a fost scoasă din perimetrul parcului. Aceasta a fost o ilegalitate permisă, noi vom ataca anume pe această linie, pentru că autoritatea abilitată în baza legii să determine perimetrul monumentului istoric este doar Ministerul Culturii. Deci problema inițială a avenit din cadrul Ministerului”, a spus Sergiu Prodan.

Oficialul a mai punctat că a fost nevoie de timp pentru a descoperi aceste detalii, dar va interveni prompt pentru a corecta aceste nereguli. Mai mult, Sergiu Prodan, a menționat că asemenea lacune sînt și în legislația privind noțiunea de „Nucleu istoric” al Capitalei, or în legea acesta este determinat de perimetrul anumitor străzi, fără a fi menționate clădirile incluse:„ Noi am aprobat, numere cadastrale care intră în noțiunea de „Nucleu istoric” al Chișinăului și această hartă cadastrală va fi pusă la dispoziția tuturor autorităților, ca să fie clar ce clădiri sînt incluse, ca să nu admitem ideile că pe o parte de stradă este „Nucleu istoric”, iar pe cealaltă - nu”.

Menționăm că această clădire a fost construită la sfîrșitul anilor ’60, iar pînă în anii ’70, aici a fost amplasat restaurantul „Noroc”, după care a fost transformată în cafenea „Guguță”. După anii 2000, însă edificiul a fost lăsat în paragină, fiind în proprietatea Consiliului Municipal Chișinău.

Începînd cu anul 2010, în urma unui șir de tranzacții dubioase, clădirea a intrat proprietatea companiei Finpar Invest, care ar fi fost controlată de Vladimir Plahotniuc. Aceasta intenționa să o demoleze și să construiască în loc un complex hotelier cu 13 etaje, ceea ce stîrnit nemulțumirea opiniei publice, iar autoritățile nu au autorizat construcția.

În 2017, terenul cafenelei Guguță au trecut în proprietatea companiei Regata Imobiliare. După ce în 2018, cafeneaua a fost privatizată, un grup de tineri au inițiat o acțiune de protest față de demolarea clădirii din centrul istoric al Chișinăului, denumită „Occupy Guguță”. Tinerii au protestat mai bine de un an, timp în care compania încerca să obțină dreptul de a construi un centru comercial pe acest teritoriu.

Totuși, în toamna lui 2019, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a votat pentru anularea avizelor eliberate companiei Regata Imobiliare pentru construcția unei clădiri cu mai multe etaje în locul cafenelei “Guguță”. Decizia a fost luată, în urma unui demers depus de mai multe organizații din societatea civilă la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Iar, la începutul anului 2020, compania Regata Imobiliare a acționat în judecată Consiliul.

În 2021,Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o decizie cu privire la clădirea fostei cafenele Guguță din parcul „Ștefan cel Mare”, prin care dădea undă verde construirii unui complex multifuncțional. Potrivit hotărîrii, și dispoziția din decembrie 2019 a viceprimarului Victor Chironda, cu privire la revocarea certificatului de urbanism, a fost anulată de către magistrați.

Au urmat mai multe ședințe de judecată în mai multe instanțe, iar soarta Cafenelei „Guguță” rămîne incertă.