X 
Transnistria stiri: 1395
Eurovision stiri: 502

​Unionismul local: cum satele moldovenești cîștigă pe seama ”unirii simbolice”. Partea 1

13 feb. 2018,, 16:12   Politică
19443 10

Xenia Florea

Declarații de ”unire” cu România au semnat 18 localități din Republica Moldova.

A 18-a a devenit satul Măgurele din raionul Ungheni. Și, deși primarii și reprezentanții consiliilor locale afirmă în cor că actele adoptate de ei sînt doar acte de unire simbolică, “un strigăt al inimii”, care nu obligă pe nimeni la nimic, dincolo de Prut totuși se crede altceva.

Peste Prut unioniștii din sate provoacă bucurie

„Acest gest poartă nu doar o încărcătură simbolică, ci și o puternică orientare politică, consideră președintele Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Marius Dorin Lulea. Ne întoarcem cu plăcere în perioada cînd, în anul 1918, orașele Bălți, Soroca și Orhei au fost primele care au votat pentru unirea cu România. Cine a crezut că peste cîteva luni întregul popor basarabean se va uni ferm cu țara? Actualul gest al primarilor și al consilierilor locali este un început. Cel mai interesant este faptul că în fruntea acestor localități stau reprezentanții diferitor partide: PL, PLDM, PDM. Este încă o dovadă că în toate partidele politice din Moldova, indiferent de orientarea lor declarativă, există fracțiuni unioniste puternice și influente. Am început bine acest an, și bine ar fi ca și sfîrșitul lui să ne bucure, să ne apropiem de 50%+1 cetățeni moldoveni care vor spune ”da” unirii. Atunci nu va mai exista cale întoarsă.”


Iar tovarășul de luptă al lui Traian Băsescu, deputatul român de origine moldovenească Constantin Codreanu a declarat după apariția primelor „declarații simbolice” că, în condițiile cînd satele moldovenești, unul după altul, au început se dea „semne clare”, crearea la București a ministerului reunirii „în scopul lichidării definitive a urmărilor pactului Ribbentrop-Molotov și ale ocupației sovietice” devine o necesitate vitală.

Reprezentanții căror partide pledează împotriva statalității

În Moldova, cursul oficial de unire cu România l-au proclamat cîteva partide politice de dreapta. Este vorba despre Partidul Național Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco, Partidul Unității Naționale al lui Băsescu – Șalaru, recent au început să exploateze activ această temă liberalii lui Mihai Ghimpu. Însă nu ei dau tonul în actuala ”paradă a declarațiilor” localităților privind unirea cu vecinii de peste Prut.

Din cele 18 sate care au semnat respectivele declarații în cadrul acțiunii consacrate celor 100 de ani de la intrarea Basarabiei în componența Statului Român în anul 1918, 6 localități sînt conduse de reprezentanții PLDM, 4 – ai PDM, 2 – PL, 2 – PPEM, 2 – de primari care au cîștigat alegerile ca independenți, 1 – de un reprezentant al PNL și 1 – de reprezentantul PAS, al Maiei Sandu.

Adică, printre cei care, fie și ”simbolic”, dar de-facto pledează pentru subminarea statalității țării, conduc reprezentanții partidelor care în documentele lor de program au declarat păstrarea și apărarea statului independent și suveran Republica Moldova – PLDM și PDM.

Partidul Liberal Democrat

Prima localitate care a semnat declarația simbolică de unire cu România a fost satul Parcova, raionul Edineț. Documentul a fost semnat pe 23 ianuarie de primarul Marcel Snegur și consilierii locali. „În virtutea dreptului istoric și dreptului poporului, în baza principiului conform căruia popoarele își decid singure soarta (…) Consiliul local al comunei Parcova, raionul Edineț, decide să se unească cu Patria-mamă România”, se spune în declarația adoptată.

Primarul de Parcova și 10 dintre cei 11 consilieri locali fac parte din Partidul Liberal Democrat. Mai mult, Marcel Snegur este președinte al Asociației Aleșilor Locali ai PLDM.

Marcel Snegur este unul dintre cei mai activi primari unioniști din Republica Moldova, deci nu e de mirare că parada ”unirii simbolice” a început anume din localitatea pe care o conduce. În septembrie anul trecut, de exemplu, primarul de Parcova a arborat solemn drapelul României în curtea casei sale. „La eveniment au participat tineri unioniști din Asociația Unirea-ODIP, care, în aceste zile, organizează la nordul Moldovei „Caravana unirii”. „Sîntem români și punctum. Este convingerea mea. Trăiască România Mare!”, și-a explicat gestul primarul Marcel Snegur”, așa a descris mass-media evenimentul din curtea primarului de Parcova.

Reprezentanții Partidului Liberal Democrat conduc și satele Gotești din raionul Cantemir (primar Panaite Chicicov), Nișcani din r-nul Călărași (primar Petru Șorici), Sărătenii Vechi din r-nul Telenești (primar Iurie Tulgara), Boghiceni din r-nul Hîncești (Primar Ion Zoină), Codreanca din r-nul Strășeni (primar Cleopatra Cobzac), care au semnat și ei declarații de unire cu România.

Președintele PLDM, Viorel Cibotaru, nu vede nimic deosebit în acest demers al colegilor de partid. Este, cum a declarat Cibotaru, “un proces normal, cult de exprimare a propriilor emoții” de către reprezentanții autorităților locale.

„Considerăm că acest pas este o expresie, o manifestare a părții culturale a sentimentelor. Această manifestare poartă un caracter mai mult cultural decît politic, cu atît mai mult că nu are nicio putere juridică, a declarat el într-un interviu pentru Noi.md. Avem în partid destui oameni cu vederi unioniste, este altceva că ele nu există în programul formațiunii noastre politice. Am fost la Marcel Snegur, cel care primul a semnat declarația simbolică de unire cu România, la sărbătoarea satului. Erau prezenți și trei primari ai localităților românești înfrățite cu satul Parcova. Este o unitate între frați, nu am auzit de la membrii noștri niciun enunț împotriva statalității Moldovei. Și consider că nu aceste declarații simbolice, dar speculațiile care au urmat la acest subiect separă societatea noastră și încing sentimentele separatiste.”

Dar oare nu membrii PLDM, prin acțiunile lor, contribuie la această separare și încing ”sentimentele separatiste”?

Partidul Democrat

Primarii democrați conduc patru dintre localitățile care și-au declarat unirea simbolică cu România. Acestea sînt satele Ulmu din raionul Ialoveni (primar Veaceslav Druceanu ), Ruseștii Noi, Ialoveni, (primar Pavel Codreanu), Feștelița, Ștefan Vodă, (primar Nicolae Tudoreanu) și Săseni, Călărași, (primar Mihail Baicu). Socialiștii susțin că primarul de Bardar, Ialoveni, Petru Plugaru, și cel de Opaci, Căușeni, Gheorghe Tărîță, care au învins în alegerile locale ca independenți, neoficial reprezintă PDM.

Deși Partidul Democrat este unul de centru-stînga și pledează pentru afirmarea Republicii Moldova ca stat independent, suveran și democratic (fapt reflectat în Statutul PDM), printre membrii lui există și unioniști – cum se vede, și partidului de la guvernare îi vine greu să lupte cu acest fenomen. Spre exemplu, primarul de Feștelița, Nicolae Tudoreanu, anterior a fost membru PPCD și a încercat să intre în Parlament pe listele acestui partid. Dispozițiile unioniste caracterizează și satul Săseni, în care primarul și majoritatea consilierilor fac parte din PDM. În 2013, spre exemplu, aici a fost instalată și iluminată Crucea în memoria jertfelor regimului comunist totalitar: la ceremonie au participat mai mulți politicieni de dreapta și clerici ai Mitropoliei Basarabiei din Patriarhia Română.

Partidul Liberal

După alegerile locale din anul 2015, Partidul Liberal a obținut victorie în 45-46 de primării. Desigur, din cauza perturbațiilor politice și scăderii influenței politice a lui Mihai Ghimpu și a partidului său, o parte dintre primarii PL și-au schimbat apartenența partinică, totuși mai există suficienți primari fideli liberalilor. Însă e uimitor – doar doi dintre aceștia au semnat declarația de unire cu România, în pofida faptului că liderul de partid a declarat cursul spre unire.

La parada “declarațiilor simbolice” au aderat satele Văsieni, din raionul Ialoveni, (primar Sergiu Candu din PL, majoritatea consilierilor – din PLDM), și Tîrșiței, Telenești (primar Ion Tulbure). „Le-am adresat consilierilor locali propunerea de a semna declarația. Unii au fost de acord și au semnat. Eu mă simt român și nimeni nu-mi poate interzice să mă simt așa. Dacă am încălcat legea, voi răspunde, însă pe moment nu văd vreo încălcare a legislației în faptele mele”, a declarat primarul de Văsieni, Sergiu Candu, într-un interviu pentru un post de televiziune.

Partidul Popular European

Două localități conduse de reprezentanții Partidului Popular European al lui Iurie Leancă și-au declarat unirea simbolică cu România. Este vorba despre comuna Grătiești (mun. Chișinău, primar Victor Mardare) și satul Măgurele, Ungheni, (primar Sergiu Bodrug). Primarul de Grătiești este membru al Biroului permanent al PPEM.

Partidul Național Liberal

Satul Floreni, Anenii Noi, a fost al 16-lea care a semnat declarația de unire. El este condus de Alexandru David, reprezentant al Partidului Național Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco.

Apropo, Floreni este satul de baștină al vicepreședintelui Partidului Liberal, ex-ministrului Mediului Valeriu Munteanu. Între anii 2007 și 2009, el a fost primar al acestei localități. Semnătura lui de ex-primar figurează și ea în declarația de unire cu România, la fel ca cea a altui fost conducător al satului – Mihail Golban.

Partidul Acțiune și Solidaritate

Petru Frunze, primarul satului Puhoi, Ialoveni, (nr.5 în lista localităților semnatare a declarației de unire), a fost ales primar de la PLDM, dar ulterior a trecut în Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu. Ce-i drept, conform unor informații recente, în prezent el este mai apropiat democraților.

Petru Frunze scria pe pagina sa din rețelele de socializare că unirea este necesară, în primul rînd, din considerente materiale: „Mai bine sărac prin noroi, fără bani de tratament, dar cel mai mare statalist și cu gîndul la Uniunea Sovietică? Salariile polițiștilor, militarilor, profesorilor, primarilor (în România) peste 1000 de euro. Indiferent de orice, suntem un popor.” Pe aceeași pagină primarul de Puhoi a adresat autorităților centrale și locale din România chemarea să urmărească atent evenimentele din Moldova pentru a preveni pericolul unor acțiuni împotriva celor care au semnat declarațiile simbolice de unire.

Apropo, anume aici, la Puhoi, a avut loc un incident politic: printre semnatarii ”declarației simbolice” de unire s-a pomenit și consilierul-socialist Alexandru Furdui. Primarul local le-a spus jurnaliștilor că Furdui a semnat documentul pentru că “împărtășește valorile comune”. Dar peste cîteva zile consilierul local din partea Partidului Socialiștilor și-a rechemat semnătura și a declarat că în clipa semnării documentului nu era conștient de ceea ce face, a fost prins pe neașteptate, mințit, supus presiunilor și că este un statalist convins și nu susține unirea sub nicio formă.

O înfrîngere majoră a unioniștilor: în capitală “unirea” a eșuat

În condițiile prudenței politice a colegilor de partid din teritoriu, liberalii, care încearcă cu disperare să păstreze ponderea politică a partidului și să se opună proiectului politic unionist Șalaru – Băsescu (Mihai Ghimpu este, în sfîrșit, gata să cedeze nepotului frîiele conducerii PL) au încercat să se reabiliteze și să se facă auziți la Chișinău.

Ar fi fost banal și lipsit de originalitate să propună Consiliului municipal Chișinău să semneze, ca alte primării sătești, ”declarația simbolică” de unire cu România. Mai ales că această campanie declarativă este evident dirijată din alt ”centru”. De aceea PL a decis să meargă pe o altă cale: fracțiunea Partidului Liberal din CMC a propus ca la Chișinău anul 2018 să fie declarat “An al Unirii” în cinstea celor 100 de ani de la intrarea Basarabiei în componența Statului Român (anterior deputații liberali au făcut mai multe încercări de a trece un document similar prin Parlament).

Însă la Chișinău planul PL a eșuat – pentru proiect au votat doar 16 consilieri municipali. Liberalii contau pe susținerea colegilor din PPEM, însă aleșii locali ai acestui partid s-au abținut să aprobe decizia și i-au învinuit pe liberali de nesinceritate. Ala Nemerenco a declarat că liberalii au privatizat concepția unirii, dar, de-facto, nu împărtășesc această idee în totalitate, ci doar o exploatează cu rea-credință în interesele proprii.

De altfel, liberalii demult au imaginea unor unioniști de conjunctură. Dacă sînt strînși cu ușa sau pot trage anumite foloase, ei își amintesc de unirea cu România. Iar dacă situația se schimbă, fac un pas înapoi. Actuala ”acutizare” a unionismului în tabăra liberalilor s-a produs tot grație unor considerente de conjunctură.

Vasile Chirtoca, președintele fracțiunii comuniștilor și celor fără de partid din CMC, a spus la ședința Consiliului că uneori unele forțe politice încearcă să ascundă problemele mari, pe care ei înșiși le-au creat în acest oraș și în țară, promovînd interesele lor de partid sau personale, și nu interesele municipiului. Și promovează idei care contravin legislației și nici nu țin de competența Consiliului municipal.

(Va urma)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?