Un dentist, un ex-ministru, gastarbiteri și patru deputați. Cine candidează pentru funcția de primar de Chișinău. Partea 3

Prezentăm ultimii nouă candidați la funcția de primar general de Chișinău .

Amintim, numărul lor total este de 27.

Nr.19 Anatolie Prohnițchi – candidatul “Partidului Verde Ecologist”

66 de ani, președinte al “Partidului Verde Ecologist”

Colonel în rezervă, pensionar al MAI, absolvent al Școlii superioare de ofițeri din Leningrad și a Academiei militare din Moscova.

A fost ajutorul comandantului și comandant de brigadă în trupele de carabinieri ale RM, șef-adjunct al Departamentului pază de stat. Decorat cu medalia “Meritul militar”. Conduce “Partidul Verde Ecologist” din a. 2012 .

Nu este la primele alegeri pentru funcția de primar general al capitalei. Prohnițchi a mai candidat pentru această funcție în iunie, 2015, tot din partea “ Partidului Verde Ecologist”. Dar atunci pentru el au votat doar 261 persoane, sau 0,09% din numărul total de alegători din oraș.

Nr.20 Cristina Vulpe – candidata partidului “Șansa”

41 de ani, funcționară de stat, profesoară

Filolog, descendenta unei familii de profesori. A fost decorată cu diploma parlamentară de gradul I pentru rezultate deosebite în sfera educației. A activat la Casa limbii române, OSCE, unde a predat străinilor limba. În prezent este șefă de secție la Agenția națională pentru Asigurarea Calității în Educație și Cercetare și, de asemenea, predă străinilor limba de stat la Centrul Internațional de Formare și Dezvoltare Profesională.

L-a învățat limba moldovenească pe Ilan Șor. Într-un interviu a declarat, că n-a știut că elevul ei va fi politicianul fugar: i-a scris o prietenă, care a declarat că e nevoie de o profesoară experimentată pentru “un proiect interesant”. Apoi s-a dovedit că acest proiect era Ilan Șor. Din spusele ei, Ilan Șor “i-a schimbat percepția despre lume”, dat fiind că el și echipa lui “muncesc mult pentru binele locuitorilor Moldovei”, de aceea ea a decis să adere la această echipă

Nr.21 Ion Purice – candidatul Partidului liberal

36 de ani, directorul spitalului din Cărpineni

“Așa cum în a. 2007 noi, liberalii, am venit la putere în Chișinău, în consiliul municipal și la primărie cu Dorin Chirtoacă, atribuindu-le culoarea românească – culoarea adevărului și dreptății, așa și acum vrem să continuăm asta”, - a declarat liderul PL Mihai Ghimpu la prezentarea candidatului PL la funcția de primar general.

Să aducă “culoarea românească” în primărie i-a fost încredințat lui Ion Purice de 36 de ani. De profesie este medic. A activat la Agenția națională sănătate publică, a ocupat funcția de director adjunct al spitalului clinic municipal nr.4 , în prezent conduce spitalul din s. Cărpineni, Hîncești. Purice a mai fost și ajutor de deputat. La prezentarea candidaturii sale, candidatul însuși a declarat, că Chișinăul trebuie să devină o “cetate românească” și un oraș euroatlantic, iar în mandatul său la primărie vor fi angajați doar vorbitori de română.

Nr.22 Ruslan Popa – candidatul partidului “Noua opțiune istorică” (NOI)

45 de ani, taximetrist la “Daxi Taxi”S.R.L.

Acum zece ani Ruslan Popa apăruse deja în politica moldovenească – pe post de spoiler. Era în parlamentarele din a.2014.

Pe atunci, democrații cu Vladimir Plahotniuc în frunte fabricau în serie dublete ale formațiunilor politice existente. A apărut una și pentru Partidul comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care pe atunci mai era puternic, și se numea aceasta Partidul comunist-reformator din Republica Moldova (PCRM). PCRM-2 utiliza chiar și aceleași simboluri electorale – secera și ciocanul, doar că stilizarea era puțin alta, deși conform Legii privind partidele politice numele complet, numele prescurtat și simbolica partidelor politice trebuie să difere de numele și simbolica partidelor înregistrate anterior. Ruslan Popa era președintele PCRM-2 și amenința ”să nu lase piatră pe piatră din partidul lui Voronin”.

La crearea partidului comuniștilor-reformatori, experții presupuneau că pentru a duce electoratul în eroare în alegerile parlamentare, autoritățile și CEC vor încerca să facă în așa fel, ca la înregistrarea concurenților electorali PCRM-2 să fie plasat în buletinul de vot mai sus ca PCRM -1. Așa a fost. Partidul-clonă figura în buletin cu nr.6, în timp ce “originalul” avea doar poziția 13. În rezultat, formațiunea politică total necunoscută a acumulat 4,92% în alegerile din a. 2014 .

În actualele alegeri Ruslan Popa candidează din partea partidului “Noua opțiune istorică”. El a declarat în timpul lansării sale, că are peste 15 ani de experiență de administrare, experiență în sfera financiară și de gestionare va personalului, că a condus mai multe companii internaționale. În prezent este taximetrist: după activitatea corporativă a decis să activeze în taximetrie, dat fiind că “aceasta este pasiunea sa” și astfel îmbină utilul cu plăcutul, mai are și posibilitatea de a comunica cu oamenii. Unul dintre sloganele lui electorale sună chiar așa “Votați pentru un primar-taximetrist!”.

Nr.23 Ștefan Urîtu – candidatul partidului “Voința poporului”

72 de ani, fost președinte al Comitetului Helsinki în Moldova, ex-vicepreședinte CEC

Cel mai vîrstnic candidat la funcția de primar general de Chișinău în actualele alegeri. Între anii 1988 și 1992 Ștefan Urîtu a fost prodecanul facultății de fizică și matematică a Universității din Tiraspol. A publicat peste 30 de articole științifice în domeniile fizica metalelor și aplicarea izotopilor radioactivi. În a. 1989 a devenit membru al Frontului popular – făcea parte din consiliul secțiunii Tiraspol. Tot atunci, în cadrul secțiunii Tiraspol a Frontului popular, a fondat prima asociație non-guvernamentală – Comitetul pentru drepturile omului în Transnistria.

Între anii 1993 – 2009 a condus Comitetul Helsinki pentru drepturile omului în Moldova. În decembrie, 2007 Federația internațională Helsinki pentru drepturile omului (IHF) a exclus Comitetul Helsinki pentru drepturile omului în Moldova, pentru că acesta “s-a discreditat și a adus prejudicii Federației ”. Era după ce la începutul a. 2006 Comitetul suedez pentru drepturile omului a difuzat o declarație, în care susținea că “conducerea Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în Moldova s-a împotmolit în corupție ”. Suedezii, care în a. 2003 au finanțat un șir de proiecte în RM în sumă de peste jumătate de milion de euro, în decembrie,2005 au efectuat un audit al activității colegilor moldoveni. Conform rezultatelor acestuia, conducerea comitetului moldovenesc “a mințit donatorii prin exagerarea cheltuielilor” și practica “mituirea”. Apropo, pe atunci coordonatorul proiectului Comitetului Helsinki în Moldova era viitorul primar de Chișinău Dorin Chirtoacă. Ștefan Urîtu a numit acuzațiile suedezilor “nefondate” și a promis să-i cheme în judecată pe activiștii suedezi pentru drepturile omului. Cu ce s-a terminat această istorie nu se știe.

În alegerile parlamentare din aprilie, 2009 Ștefan Urîtu a încercat să devină deputat, fiind candidat independent, dar a acumulat doar 0,18%. În a.2011 a devenit membru al CEC conform cotei Partidului liberal. A fost vicepreședinte CEC. În toamna lui 2015, fiind la CEC, a declarat că rezultatele parlamentarelor din a. 2014 și a alegerilor generale locale din a. 2015 au fost falsificate, precum și că a fost amenințat cu răfuială în biroul de lucru, dacă “va scoate gunoiul din casă”. A izbucnit un scandal. CEC a cerut parlamentului să evalueze acțiunile și afirmațiile vicepreședintelui CEC, precum și în ce măsură el corespunde funcției deținute. La 13 octombrie, 2015 Comisia electorală centrală a decis să-l demită de Ștefan Urîtu din funcția de vicepreședinte. Urîtu a încercat să anuleze în instanță această decizie. La moment, este directorul propriei companii “Larimaris-Lex”.

Nr.24 Andrei Munteanu – candidatul partidului “NOI”

58 de ani, conferențiar la Universitatea pedagogică ”Ion Creangă”

Profesor, economist. A mai încercat să devină primar general al capitalei în mai, 2018. Reprezenta pe atunci partidul societății progresiste din Moldova, dar cererea sa a fost respinsă de Consiliul electoral de circumscripție Chișinău, în contextul scandalului iscat la înaintarea lui. Marin Livădaru, liderul Partidul societății progresiste din Moldova, a declarat că formațiunea nu a înaintat candidatura lui Munteanu pentru funcția de edil al capitalei, că el personal a aflat din presă despre înaintare , și că dacă Munteanu nu-și va retrage candidatura, Partidul societății progresiste din Moldova îl va da în judecată.

Livădaru a anunțat CEC și ministerul justiției că Andrei Munteanu nu este candidatul legitim al formațiunii, că partidul suportă “niște probleme juridice interne”, iar Munteanu cu un grup de persoane а procedat ilegal. În rezultat, comisia electorală a refuzat să-l înregistreze pe Andrei Munteanu, iar acesta a spus că va apela la instanță.

Nr.25 Arina Spătaru – candidata “ Alianței liberalilor și democraților pentru Europa ”

45 de ani, președinta Alianței liberalilor și democraților pentru Europa ”

Fostă deputată a Platformei DA. În a. 2018 a candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți.

Înainte de aceste alegeri, Arina Spătaru a reușit să devină celebră ca “agent sub acoperire” în investigarea dosarului penal împotriva lui Ilan Șor . Chipurile, ea a zburat la Șor în Israel, a primit de la el bani, inclusiv pentru crearea și întreținerea partidului “Alianța liberalilor și democraților pentru Europa ” (ALDE), pentru ca să “dezvăluie schemele ilegale de finanțare a partidelor politice din Moldova de către politicianul fugar Ilan Șor ”.

Șor a recunoscut că i-a dat bani “spioanei” și lui Andrei Culai, secretar general ALDE – 1,45 mln. de dolari pentru patru luni - salariile lor, ale angajaților, închirierea oficiului, organizarea evenimentelor. Și a scris o adresare către Procuratura generală, cu cererea de a porni un dosar penal pe numele A.Spătaru și A. Culai , dat fiind că ei “în mod fraudulos” au luat de la el 1,45 mln. drept ajutor pentru crearea și promovarea partidului. “Am o întrebare – unde-s banii și cum îi veți întoarce?”, - a declarat Șor și a promis să transmită aceste mijloace în scopuri de binefacere. Ca răspuns, Arina Spătaru a spus că Ilan Șor “se victimizează în încercarea de a-și justifica eșecul față de oamenii lui Putin”, dar așa și nu a răspuns la multiplele întrebări ale presei unde se află banii primiți. Iar la începutul lui octombrie a cerut să i se acorde pază de stat ca măsură de apărare a unui martor important, pentru că “a fost amenințată”.

Nu este primul scandal la care participă. La începutul lunii septembrie, Spătaru și ALDE s-a remarcat în așa numitul “scandal al clătitelor”. Chipurile, cei 325 mii de lei, acumulați de ALDE pentru sprijinirea partidului, au fost obținuți din comercializarea clătitelor, pe care ea personal le-a gătit pentru a le oferi participanților la acțiune. După care s-a aflat, că clătitele nu au fost comercializate, ci distribuite participanților la eveniment, iar cele 325 de mii erau donații din partea donatorilor și oaspeților.

În general, Arina Spătaru este o persoană destul de aventurieră: devenind “Mata Hari de Moldova” , ea este în același timp și soție de preot – soțul ei este preotul bisericii Sf. Pantelimon a spitalului municipal Bălți. Ce-i drept, recent Ministerul sănătății a cerut ca biserica în care soțul Arinei Spătaru este preot paroh, să părăsească încăperea instituției medicale.

Nr.26 Ștefan Gligor – candidatul Partidului schimbării

41 de ani, avocat, președintele Partidului schimbării

Șeful biroului de avocatură “Gligor si Partenerii”. La începutul anilor 2000 a lucrat consultant în departamentul informații și analize a Ministerului reintegrării. Apoi timp de un an (2005-2006) a activat la serviciul informații, analiză și prognoze în parlament. A fost expert în programul TACIS. A fost director de programe la Centrul pentru politici și reforme (CPR Moldova). În anii 2017-2018 a participat la manifestațiile antiguvernamentale.

În toamna anului 2019 a participat la concursul pentru funcția de procuror general ( tatăl său a fost procuror, mama a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel, apoi – judecătoare-inspectoare a Consiliului superior al magistraturii). Potrivit lui, candidatul la funcția de procuror general trebuie să fie din afara sistemului procuraturii, căci “în timp ce crima organizată prelua agențiile guvernamentale, spăla zeci de miliarde de dolari, fura rezervele Băncii Naționale și organiza scheme de contrabandă de milioane de dolari”, procuratura era inactivă și acum are nevoie de “reabilitare”.

Atunci în mediul online a fost lansată petiția “Noi îl susținem pe Ștefan Gligor în funcția de procuror general ”, care timp de 14 ore a fost semnată de 1,2 mii de persoane – în special, colegi din sectorul non-guvernamental. Însă Gligor așa și nu a susținut turul de calificare pentru concurs, iar ulterior Ministerul justiției a anulat în general rezultatele concursului, guvernul Sandu a decis să apeleze la art.106/1 din Constituție și să-și asume responsabilitatea pentru amendamentele la Legea procuraturii, fără ca acestea să treacă prin parlament, și astfel a modificat procedura de alegere a procurorului general. S-a declanșat o criză politică și guvernul Sandu a fost demis.

În primăvara a. 2021 Ștefan Gligor a fost ales președinte al noului partid – Partidul schimbării, din partea căruia candidează acum.

Nr.27 Tatiana Platon – candidata partidului “Forța alternativă de salvare a Moldovei”

46 de ani, vicepreședinta raionului Orhei

Partidul “Forța alternativă de salvare a Moldovei” este o formațiune politică nouă. A fost înregistrat în martie, 2022. La finele lunii iunie, înainte de a fi interzisă utilizarea numelui și simbolicii partidelor interzise, s-a anunțat că la blocul creat de Ilan Șor “Șansă. Obligațiuni. Realizări ” (Ș.O.R.) au aderat două partide neparlamentare – “Ai noștri” și “ Forța alternativă de salvare a Moldovei”.

Vicepreședinta raionului Orhei Tatiana Platon este candidata celui din urmă la funcția de primar general de Chișinău. Se știe, că ea a muncit în Italia timp de 17 ani. Juristă de profesie.

În alegerile parlamentare din februarie, 2019 Tatiana Platon a candidat pe lista partidului “Șor” în circumscripția uninominală nr.50 (Europa de Vest). Da în alegerile locale din toamna anului 2019 a candidat independent la primăria Orhei. Pavel Verejanu, candidatul partidului “Șor ” (care a învins chiar din primul tur de scrutin) a spus că pentru partidul ”Șor” Tatiana Platon era “planul B”. Formațiunea politică se temea că nominalizatul ei putea fi exclus din cursa electorală, așa cum a fost cu Reghina Apostolova în mai, 2018 în alegerile anticipate ale primarului de Chișinău, ea fiind acuzată de finanțarea ilegală a campaniei electorale. De aceea, pentru tot cazul, Platon s-a înscris în cursa electorală pentru fotoliul de primar de Orhei ca autoproclamat.

În vara a. 2022, în timp ce oamenii legii percheziționau membrii și activiștii partidului interzis astăzi, ”Șor”, în dosarul finanțării ilegale, procurorii au venit și acasă la vicepreședinta raionului Orhei T.Platon. Iar zilele acestea ea împreună cu alți opt cetățeni ai Moldovei a fost inclusă în lista de sancțiuni a Canadei - pentru relațiile cu antreprenorii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuic.

Xenia Florea