O vizită neașteptată în ajun de alegeri: Sistemul judiciar în «criză profundă»

Joia trecută Maia Sandu, din proprie inițiativă, și-a făcut din nou apariția la ședința Consiliului suprem al magistraturii (CSM) pentru «a transmite propria viziune asupra situației și mesaje serioase privind starea actuală a sistemului judiciar». Vizita inopinată a președintei a coincis cu anularea decretului privind numirea judecătorului Vladislav Clima în fruntea Curții de Apel Chișinău.

Experții și politicienii apreciază diferit declarațiile și acțiunile președintei, și văd în ele nu doar îngrijorarea privind starea reală a lucrurilor în justiție, dar și un subtext politic. Opiniile sonorizare variază de la nedumerire la o critică dură, inclusiv din partea adepților președintei. Ei amintesc, că CSM este garantul independenței sistemului judiciar de puterea legislativă și cea executivă. În același timp, anularea arbitrară a numirilor în sistemul judiciar poate duce la haos în sectorul justiției și la încercări de revizuire a numeroase decizii judecătorești.

«Resetarea CSM – unica soluție »

La 27 mai, președinta Maia Sandu a venit la ședința Consiliului superior al magistraturii, unde a discutat cu membrii acestuia starea de lucruri în sectorul justiției, procesul de înaintare a candidaților la funcția de judecător, precum și numirile în funcții de conducere și în instanțele superioare. Ea a explicat, că a așteptat convocarea adunării generale a judecătorilor pentru a se adresa nu numai membrilor CSM, ci întregului corp judecătoresc din republică. Însă din cauza restricțiilor ce țin de situația epidemiologică în țară, aceasta a tot fost transferată în mod repetat, și despre noua dată a convocării ei încă nu se spune nimic.

În opinia șefei statului, în sistem au nimerit mulți judecători compromiși, corupți, și care pot fi concediați extrem de greu. Sandu a declarat, că schema numirii judecătorilor trebuie reformată în întregime, iar verificarea CV-urilor candidaților să fie pusă în sarcina unei comisii independente, din care să facă parte specialiști notorii de peste hotare. Președinta spune, că grupările din sistemul judecătoresc amenință justiția și sectoare întregi ale economiei, iar justiția necesită o însănătoșire grabnică. Potrivit ei, se iau decizii care creează piedici instituțiilor care luptă cu contrabanda și alte scheme ilegale, iar judecătorii, cum se vede, înțeleg că comit abuzuri, dar nu conștientizează proporțiile acestei probleme și amploarea daunelor cauzate de aceste decizii.

«Dat fiind că eu, ca președintă, voi participa la numirea judecătorilor, vă rog să analizați integritatea candidaților pe care îi veți propune, pentru ca să nu irosim următorii ani în controverse. Am venit aici ca să vă anunț, că sistemul judiciar pune în pericol securitatea statului, deoarece unii judecător iau decizii ilegale», – a concretizat președinta. Ea a cerut ca CSM timp de o lună să înainteze propuneri cu privire la cele ce trebuie schimbate pentru ca țara noastră să nu stagneze în domeniul justiției.

Maia Sandu este nedumerită cum a putut CSM să o numească pe judecătoarea Tamara Chișca-Donev vicepreședintă a Curții supreme de justiție. Ea a fost membră a completului de judecători care au luat decizia finală în dosarul Gemenii, pe care CEDO a obligat țara noastră să repare un prejudiciu de 3,6 mln.euro. Șefa statului a avut întrebări față de membrii CSM și cu privire la numirea unui șir de judecători ai instanței Chișinău. «Doi dintre aceștia au activat sub conducerea lui Ion Druță și Dorin Damir în sistemul lui Plahotniuc. Eu nu înțeleg de ce numiți asemenea persoane. Cum vom face ordine în sistem cu asemenea persoane?», – a întrebat Sandu. Ea a mai amintit și despre tergiversarea unor dosare de rezonanță, și a menționat că probabil «dosarul Șor va fi examinat 100 de ani».

Luiza Gafton, care asigură interimatul funcției de președinte CSM, i-a mulțumit pentru posibilitatea de a face un schimb de opinii și a dat asigurări că «întregul sistem judiciar și CSM ca garant al puterii judiciare este deschis pentru colaborare în limitele legii ». Din spusele sale, mesajele președintei au fost adresate nu numai CSM, dar și sistemului judiciar în întregime: «Judecătorii care cred că au fost vizați de Dvs. vor trage concluzii. Vreau să spun, că justiția se face în instanțe, nu la CSM, și noi trebuie să respectăm legile statului. Dacă vom spune că decizia a fost luată sub presiune sau din motive de corupție, procuratura își va face treaba. Rolul CSM este numirea și promovarea judecătorilor ».

Carolina Ciugureanu-Mihailuță, membra a CSM, a menționat că pentru urgentarea reformei sistemului judiciar și elaborarea deciziilor care ar schimba situația trebuie convocată adunarea generală a judecătorilor. Potrivit ei, Moldova trece printr-o criză profundă a sistemului judiciar, inclusiv în ce privește încrederea, care pornește, în fond, de la integritate. Ca o posibilă ieșire din situație, ea a numit «anularea Consiliului suprem al magistraturii, asta îi privește pe toți judecătorii și toți profesorii de drept», cu demiterea ulterioară a actualei componențe a CSM. În același timp, Ciugureanu-Mihailuță crede că parlamentul trebuie să organizeze un concurs nou, deoarece în adresa precedentului au răsunat multe întrebări privind corectitudinea instalării lui. În opinia sa, resetarea CSM «este unica soluție care poate fi propusă acum pentru a accelera procesul refacerii justiției moldovenești ».

«PR curat, nedisimulat»?

Experții și politicienii apreciază diferit vizita președintei la organul de autoadministrare al judecătorilor, declarațiile și acțiunile șefei statului. Ei amintesc, că nu este primul caz în care Maia Sandu apare la ședința CSM și este criticată pentru încercarea de a pune presiuni politice pe sistemul judiciar. Asta în timp ce CSM, conform legii, este garantul independenței sistemului judecătoresc în raport cu puterea legislativă și cea executivă. Teoretic, nici membrii guvernului, nici șefa statului nu au voie să participe la ședințe.

Totuși, la finele anului 2014 , pe post de ministră a educației, Maia Sandu a venit la CSM, unde s-a arătat revoltată de anularea anumitor decizii ale instituției pe care o conducea.

Acum doi ani, în iunie,2019, pe post de premier, ea din nou a venit pe neașteptate la ședința CSM, și i-a amenințat pe unii membri ai lui cu demiterea, dacă în cel mai scurt timp ei nu vor demite un șir de judecători. Sandu a îndemnat să înceapă curățarea reală a sistemului judiciar și în decurs de două săptămîni să fie analizate deciziile judecătorești nedrepte, emise în ultimul timp. «Dacă aici nu se va schimba nimic în cel mai scurt timp, noi vom găsi alte soluții, prin parlament și guvern. Noi nu putem tolera o asemenea abordare a legii,neserioasă și lipsită de respect»,- declara atunci M.Sandu.

Apreciind recenta vizită la CSM, Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii PSRM, menționează că prin această vizită la ședință, în timpul căreia au răsunat anumite chemări , dar și prin alte acțiuni președinta Maia Sandu se implică în campania preelectorală și desfășoară o activitate electorală. El a amintit, că Partidul «Acțiune și solidaritate» (PAS), condus anterior de M.Sandu, nici nu a ales noua conducere , interimatul este asigurat de Igor Grosu. În același timp, în ajun ONG-ul Promo-LEX a depistat și alte cazuri de imixtiune a președintei în campania preelectorală în folosul PAS.

Victor Șelin, liderul Partidului social-democrat, crede că președinta Maia Sandu deși a criticat acțiunile similare ale oponenților, folosește activ resursa administrativă pentru a-și promova partidul. «6 luni nu i-au fost de ajuns pentru a începe reforma justiției. Ea nu a ascultat sfaturile altora, și în toiul alegerilor a luat-o pe candidata PAS Stamate și a spus ceva Consiliului superior al magistraturii cu privire la necesitatea reformelor. PR gol, nedisimulat pentru PAS, în cea mai proastă manieră a reformelor lui Filat!», - a scris Șelin pe o rețea de socializare.

Maia Sandu însă neagă acuzațiile de presiune sau imixtiune în activitatea CSM, și dă asigurări că a împărtășit niște informații bazate pe un studiu al situației din sistemul judiciar, care a durat mai multe luni. Prezența consilierei prezidențiale Olesea Stamate, care candidează în alegerile din 11 iulie din partea PAS, la ședința CSM Sandu o explică prin faptul că aceasta nu a fost eliberată din funcția sa pentru perioada campaniei electorale. «Există indicațiile CEC, în care se spune clar cine este obligat să demisioneze, și cine - nu. Așa că încălcări nu au existat», - crede președinta.

Din spusele sale, în acest sector reforma reală nu este posibilă fără sprijinul parlamentului, însă deoarece deocamdată acesta nu este capabil să adopte decizii, ea trebuia să aducă la cunoștința CSM propria viziune asupra situației din sistemul justiției, pentru a găsi sprijin și a începe mișcarea în direcția dată înaintea deciziilor la nivel legislativ. «Noi înțelegem că este nevoie de o reformă serioasă a justiției, și ea trebuie să fie aprobată de parlament. Dar înainte ca noi să revenim la activitatea parlamentului, dosarele deja se examinează, se emit decizii care prejudiciază statul. Există riscuri enorma pentru sectoare întregi, spre exemplu – pentru sistemul bancar», - spune Sandu.

«Fără independența judecătorilor nu va exista prioritatea legii »

Controversată a fost și decizia Maiei Sandu de anulare a decretului predecesorului său Igor Dodon, prin care judecătorul Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău. Opiniile sonorizate au variat de la nedumerire la critici dure , iar ideea nu a găsit sprijin nici din partea multor adepți ai șefei statului.

Anterior, fostul deputat-comunist Grigorii Petrenco i-a adresat președintei o scrisoare cu rugămintea de a anula decretul privind numirea lui Clima în fruntea Curții de Apel din capitală. Petrenco a scris despre incompatibilitatea judecătorului cu această funcție, încălcarea procedurii de numire a lui și existența unui conflict de interese a lui cu doi membri ai CSM.

Vladislav Clima face parte din corpul judecătoresc din a. 2006, în septembrie, 2020 el a venit în fruntea Curții de Apel. În iunie, 2018 el a fost unul dintre judecătorii care au menținut decizia primei instanțe, prin care alegerile locale din Chișinău nu au fost validate. Ulterior, Clima și-a anulat propria decizie. În noiembrie, 2019 el a făcut parte din completul de judecată, care a sistat decizia CSM prin care era aprobată lipsirea de imunitate și reținerea ulterioară a judecătorului Curții supreme de justiție Oleg Sternioală. În același timp, în octombrie, 2019 Clima împreună cu alți doi judecători a anulat decizia CSM, conform căreia Oleg Melniciuc, primul judecător trimis în judecată pentru îmbogățire ilicită, a fost scos din funcție.

Președinta a declarat, că CSM a aprobat ilegal candidatura lui Clima la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. «Prin propunerea de numire a lui Clima în această funcție, Consiliul superior al magistraturii a încălcat procedurile juridice și a admis un conflict de interese. CSM trebuie să-și revadă decizia și să se convingă, că următoarele decizii de numire vor corespunde deplin cerințelor legii, iar persoanele propuse vor corespunde criteriilor de integritatea», - a scris Sandu pe rețelele sociale.

Vladislav Gribincea, șeful Centrului de resurse juridice din Moldova, pe pagina sa socială a îndemnat președinta să pună serios la îndoială profesionalismul persoanei care a sfătuit-o să ia această decizie. «Eu am criticat dur numirea domnului Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pentru că această numire nu a fost nici etică, nici onestă. Însă după ce numirea a avut loc deja, ea nu mai poate fi anulată. În caz contrar nu va mai fi nimic din independența judecătorilor, iar fără independența lor nu va exista prioritatea legii, pentru care pledează PAS! Dreptatea nu poate fi făcută prin nedreptate», - a explicat Gribincea.

Și Fadei Nagacevschii, ministrul interimar al justiției, a criticat decizia M.Sandu. El a menționat, că «prioritatea legii nu are nimic comun cu abrogarea decretelor de numire a persoanelor în funcții sau cu analiza validității acțiunilor întreprinse de organul de urmărire penală sau de instanță ». Nagacevschii a amintit, că anterior parlamentul a comis greșeli de acest fel, ceea ce i-a afectat legalitatea: «Noi avem decizia Curții Constituționale privind rechemarea judecătoarei Manole, în care se spune clar și despre încălcarea Constituției, și despre încercările de a schimba configurația sistemului de checks and balances (control și echilibru – nota red.)».

Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, spune că nu este primul caz în care autoritățile încearcă să demită persoane prin anularea deciziei de numire a lor. Din spusele sale, conflictele de interese țin de competența unei instituții autorizate – Autoritatea națională pentru integritate, și în acest caz legea nu prevede o asemenea sancțiune ca anularea decretului de numire. «Există stipulări constituționale clare, precum și recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la rolul președintelui în procesul de luare a deciziilor comune la numirea judecătorilor», - spune Tănase și atrage atenția, că Constituția și art.6 al Convenției europene privind drepturile omului apără garanțiile independenței judecătorului .

În opinia sa, această situație mai creează o problemă gravă privind validitatea deciziilor luate de Clima sau cu participarea lui. Căci numai deciziile emise de un judecător numit legal în funcție au validitate, iar președinta a indicat drept cauză a anulării decretului ilegalitatea numirii judecătorului. Alexandru Tănase este convins, că avocații vor cere revizuirea respectivelor decizii ale Curții de Apel. El crede că în scurt timp problema privind constituționalitatea decretului prezidențial, care este aproape identic cu recenta decizie a parlamentului privind rechemarea Domnicăi Manole din funcția de judecător CC, se va pomeni în agenda Curții Constituționale.

Victor Surujiu