Inflația ca instrument de influență globală. Care este, așa dar, țara – benzinărie? Partea 2

(Începutul îl găsiți la 20.12.2022)

Dacă e să judecăm după dările de seamă și statistica oficială, în SUA crește PIB-ul și scade inflația. Pe fundalul crizei energetice care zguduie UE, din această cauză multe companii europene își scot investițiile de pe Vechiul Continent și își mută afacerile în America. Pe ce se bazează creșterea economică a SUA, și este ea oare ea așa, precum ni se tot spune?

PR- ul este în frunte

Dacă creșterea PIB-ului este minimă și nu-i deloc fundamentală, dar este tratată drept o tendință serioasă, cu ce se vor solda toate? În ce măsură este promițător să spui că această tendință există, și să îndemni lumea să investească?

Simbioza sistemului financiar american cu mass-media americană le permite speculatorilor să compenseze aceste schimbări minime prin modificarea prețului valorilor mobiliare, a materiilor prime, și nu cu o fracțiune de procent sau cu un procent, ci cu zeci de procente. Așa că acestea-s semnale pentru speculatori în special, deoarece cu ajutorul acestor indici pot fi manipulate piețele, și nu abia-abia, ci enorm.

Drept confirmare, economistul Serghei Anureev aduce exemplul lui Elon Musk. «El a devenit cel mai bogat om din lume nu pentru că majoritatea absolută a oamenilor circulă cu automobilele lui sau utilizează telefoanele lui prin satelit, da pentru că el își promovează foarte abil succesele tehnologice, nu foarte mari de fapt. Ele există, desigur, dar nu-s așa de grandioase, ca succesele sale pe post de speculator - în mass-media, el pur și simplu își ”joacă” epic succesele locale, de nișă. Asta explică, în mare parte, și călătoriile sale prin lume, și declarațiile lui despre Ucraina și despre alegeri. Dacă luăm dinamica acțiunilor celor mai mari corporații americane, timp de 10 luni, «Tesla» a scăzut în preț cu 52%. Adică, Musk trebuie cumva să explice acționarilor săi, că în cazul «Tesla» ei au pierdut jumătate din banii investiți. Apropo, este cea mai mare scădere , comparativ cu alte corporații mari».

Dacă vorbim despre dinamica pieței americane de valori, aceasta a atins punctul culminant la data raportării de la finele anului trecut și apoi a fluctuat – ba scădea, ba creștea. Ea a avut două minime grave, în iunie și la finele lui septembrie, curent. Cea mai mare scădere a revenit datei de raportare trimestrială din ultima zi de septembrie, minus 25%. Dacă mai adăugăm și inflația de consum de 9%, investitorii americani au pierdut 34% - o treime din averile lor.

Aceste cifre uimitoare, ajustate la datele de raportare, ne fac să credem că în America de piață există un analog al Gosplanului, cel puțin o anumită coordonare economică. Menirea ei, în special, este să creeze condiții pentru ”utilizarea” masei monetare emise în exces de banca centrală privată a SUA –SFR. Pe acești bani este realizat sistemul controlului global în interesul elitelor anglo-saxone și se achiziționează active în lumea întreagă, dar dolarii emiși au proprietatea de a reveni în economia țării-emitente și a provoca inflația, pe care autoritățile trebuie să o explice…

Speculația – baza economiei americane

Acel capitalism, care există acum în America, diferă mult de capitalismul din mijlocul secolului XX, însă elementul principal al visului american este tot capitalismul. Anume speculatorul care s-a îmbogățit nu pentru că el personal, în propria întreprindere, a produs o marfă unică, este simbolul visului american. Cunoscutul producător de automobile Henry Ford a știut să valorifice corect ambianța succeselor de producere și a celor din capitalismul financiar, în SUA nu există una fără alta. Sau același Bill Gates, despre care se spune că a fost un talent înnăscut, care într-un garaj a făcut el însuși Windows. Dar se uită, că părinții lui erau bancheri serioși în California, și ei și-au adus băiatul la niște cunoscuți și le-au spus că acesta are un produs interesant, care va lua foc. Gate cu adevărat a făcut Windows singur, împreună cu co-fondatorii, dar celelalte elaborări le cumpăra pur și simplu, căci dispunea de capital, le ambala în alt marketing și le vindea pe piață.

De regulă, în primul stadiu al succesului antreprenorii americani au niște inovații tehnologice, după care ei de zeci și sute de ori le promovează anume prin mișcarea speculativă a capitalului.

Omul de finanțe John P. Morgan la începutul sec. ХХ decidea de unul singur soarta țării, numea președinții, pe urmă strategii politici au explicat poporului că trebuie să facă alegerea corectă. Plus la aceea, că Morgan era monopolist în sferele industriale, de facto el deținea și monopolul financiar, dirija piețele financiare. Și se autopromova corect. Cum o face în prezent Elan Musk , care se poziționează drept un mesia, persoana care prin tehnologiile sale va mișca economia mondială și progresul omenirii. Morgan s-a autopromovat exact la fel, în timp ce grație lui America ieșea din încă o criză financiară. Iar adversarii lui Morgan dimpotrivă, declarau că în goană după speculații el intra în ultimele economii ale americanilor simpli. Spre exemplu, pe una dintre celebrele afișe din acei ani brațul osos al lui Morgan se întindea spre pușculița unui mic american.

Speculațiile stau la baza economiei americane. Indicele bursier este principalul indicator, poate mai important ca PIB-ul nominal, pentru administrațiile americane. Dacă în mandatul unui oarecare președinte american indicele bursier a crescut mult, acesta intră în istorie drept unul mare. Da dacă acțiunile scad, pe viitor el va fi șters de către istorici. Căci istoricii depind de marile capitaluri, inclusiv de granturi. Iar donatorii care și-au pierdut banii, să zicem, pe timpul președintelui Biden, ce recomandări le vor face istoricilor care vor scrie istoria corporativ-ă a Americii?

A oferi indulgențe

Există oare în SUA o legătură între creșterea PIB și prețurile la materiile prime ?

Există sute de indicatori economici serioși, pe care economiștii îi studiază în căutarea corelării, prin aplicarea unor modele matematice complexe. Însă există un indicator simplu, cunoscut în publicistică, pomenit în memoriile sale și de Anton Gherascenco, fostul șef al Băncii Centrale din Rusia. În cadrul unei conferințe internaționale el a comunicat cu Alan Greenspan, președintele Consiliului administratorilor Sistemului Federal de Rezerve al SUA. Ei vorbeau despre aceea, că alegătorului american trebuie să-i fie oferită o indulgență, pentru ca el să trăiască ceva mai bine. Această indulgență de cele mai multe ori ține de prețurile materiilor prime, în special, de prețul benzinei.

Mass-media americană a publicat odată articolul «Barilul de campanie al lui Trump». Erau descrise alegerile prezidențiale în care a învins Trump. Principalul laitmotiv al lor a fost demonstrarea succeselor economice ale SUA, datorate lui Obama. Toți așteptau că în ultimul an-doi de președinție a lui Obama economia se va prăbuși, dat fiind că precedenții președinți Clinton și Bush-junior preluau o economie post-recesiune și predau o recesiune. Și toată lumea se pregătea de o prăbușire distrugătoare chiar în ajunul prezidențialelor. Dar cum să eviți prăbușirea economică? Trebuie să reduci prețurile la materiile prime, pentru ca consumatorul american să aibă cheltuieli mai mici pentru benzină și careva produse de bază ( gazele pentru încălzire, produsele alimentare), iar banii liberi să-i poată da pe careva mărfuri de consum, producerea cărora și volumul lor fizic ar crește și ar face ca economia să crească. Spre exemplu, el ar putea să-și permită cumpărarea unui volum mai mare de benzină, pentru a călători mai mult.

Statisticile americane au compus foarte frumos această istorie în prima jumătate a anului curent. Reducerea PIB-ului american în prima jumătate a anului a coincis cu scumpirea petrolului. Agenția pentru informații energetice oferă următoarea statistică. În semestrul doi al a. 2021 petrolul costa 74 per baril, da în primul semestru al a. 2022 acesta a ajuns în medie la 102, în iunie fiind 115 dolari. Adică, la început politicienii americani au înșurubat piulițele și au provocat majorarea prețurilor pentru benzină, numind-o «majorarea putinistă a prețurilor». Da în trimestrul trei al anului curent prețurile medii la benzină au constituit în SUA 84 dolari per baril, cu 115 dolari mai puțin. Drept că nimeni nu a spus «mulțumim lui Putin că a redus prețurile» și economia americană a ieșit din recesiune.

De facto, prin reducerea prețului la petrol și benzină autoritățile au eliberat o anumită masă monetară în buzunarele americanilor simpli și pe-a permis acestora să cheltuiască ceva mai mult. Astfel au sporit niște indicatori cantitativi ai economiei, ceea ce a permis înregistrarea unei mici creșteri. Principalul instrument de reglementare a creșterii economice devin anume prețurile pentru petrol. S-a dovedit că nu asta este miza-cheie, nici cheltuielile bugetare, dat fiind că acești indicatori pot fi mișcați. Principalul motor de mișcare a economiei SUA, într-o parte sau alta, devin prețurile pentru materia primă.

SUA este un stat al materiilor prime?

În sectorul petrolier, America cu adevărat este principalul stat al materiilor prime. Chiar dacă în lume primul loc îl dețin saudiții cu compania lor publică, la ei aceasta este unica, iar americanii au multe. În general, saudiții extrag resurse energetice de două ori mai puțin ca americanii. De obicei se vorbește despre o paritate a americanilor și saudiților, privind extragerea petrolului. Dar dacă adăugăm la această listă orice combustibil lichid, vom vedea că americanii extrag de două ori mai mult combustibil ca FR sau saudiții.

Reiese, așa dar, că Rusia și America concurează pe piața materiei prime. Nu este vorba doar despre petrol – crede doctorul în economie Serghei Anureev. «Spre exemplu, - spune el, - americanii dețin poziții de lideri pe piața materiilor prime agricole. Anume pe sectorul produselor alimentare cele mai mari corporații americane îs lideri nu doar la volume, dar și la tehnologii, semințe, tehnică. Și renumita tranzacție a cerealelor în mare parte este motivată de faptul, că americanii trebuiau să arate reducerea prețurilor la materiile prime pentru produsele alimentare, ca să-și reducă inflația și să transpună o parte a ei pe creșterea economică. Companiile americane, nefiind lideri în metalurgia feroasă, din punctul de vedere al comerțului cu metale – da. În lume există două platforme de bază care tranzacționează metale, materii prime și futures. Una dintre acestea este Bursa din Londra, cealaltă – cea din Chicago. Ca lideri se poziționează și bursele americane, și asiguratorii americani. Căci orice producere serioasă presupune asigurare, transportarea petrolului în cisterne – este asigurare. Unul dintre elementele sancțiunilor împotriva Rusiei țintește nu să restricționeze transportarea petrolului rusesc, ci să impună europenilor serviciile marilor companii de asigurare americane.

Totalitatea formată din poziția de lider în sfera de producere, în cea a materiilor prime plus uriașa configurație financiară și abilitatea de a specula cu niște succese mici prin promovarea lor cu zeci de procente la prețurile pentru materiile prime și o speculare și mai mare cu acțiuni, futures etc., îi permite Americii să obțină bani fantastici».

Speculația clasică în SUA a constat în crearea unui oarecare trend îngrozitor, cum că pe una dintre piețe vor exista probleme majore. Confruntarea dintre SUA și Rusia creștea, implicit ritorica unui război nuclear. Dar anume în acest moment .în SUA au început să scadă prețurile la materiile prime. De ce? Reiese, că și specialiștii în finanțe (dar nu liderii care mișcă piața), citesc mass-media, văd această confruntare și înțeleg, că prețurile materiilor prime trebuie să crească în continuare. Ei cumpără materii prime futures, care încă nu-s foarte scumpe, dar care peste un trimestru sau peste o jumătate de an vor fi și mai scumpe. Iar speculatorii americani strică trendul și fac așa, ca prețurile la materiile prime să fie mai mici ca cele la care au cumpărat futures europenii , hindușii sau niponii. Sarcina este să comercializeze asigurările. Nu doar pentru transportarea cu cisternele, asigurările de preț. La fel cum companiile mari de asigurări , în interese proprii, uneori se intersectează cu hoții, căci dacă nu vor exista hoți cine va achita asigurările contra furturilor.

Să cumperi ieftin, să vinzi scump

De facto, în SUA sistemul financiar fuzionează cu CMI. Această fuzionare este chiar mai puternică ca fuzionarea sistemului financiar cu cel industrial. Asta are loc în cazul în care conflictele locale provoacă o anumită incertitudine, pe care speculatorii o folosesc pentru a obține bani foarte mari. Anume eu administrează această incertitudine, pentru că cu ajutorul CMI al lor o pot întoarce într-o parte sau alta, cum au ei nevoie în cadrul lucrurilor neașteptate pentru majoritatea participanților la aceste speculații, și așteptate pentru puținii care organizează această competiție speculativă și beneficiază în urma ei.

Plus la jocul, care ține de controlul asupra platformelor bursiere, mai există și bîta sancțiunilor îndreptată împotriva proiectelor rusești de materii prime. Pe de o parte, americanii au nevoie să excludă Rusia de pe piețele mondiale, pe de alta periodic ei trebuie să pompeze aceste piețe. O atare politică de sancțiuni este și un instrument de dezechilibrare a piețelor, - crede S.Anureev.

«Noi am urmărit creșterea sancțiunilor în primăvară, am atins punctul culminant al prețurilor la petrol în iunie, după care am urmărit cum la început se stingeau inovațiile sancționare, chiar o anumită slăbire a sancțiunilor (de exemplu, pentru mărfurile agriclole sai petrol). Aceasta era necesar pentru o anumită calmare a pieței, ca prețul petrolului să scadă. Bîta sancțiunilor este necesară pentru a dirija piețele mondiale de petrol în folosul dinamicii economice și a propriilor giganți ai materiilor prime. Căci aceștia extrag a mare parte din materiile prime nu pe teritoriul Statelor Unite. Ei controlează foarte multe proiecte în lumea întreagă – direct, pentru că posedă aceste proiecte, sau indirect, prin tehnologii. În anii 80-90 a existat un astfel de trend pe termen lung: la început prețurile materiilor prime creșteau, și corporațiile americane exploatau zăcămintele și treptat le vindeau altora. Apoi prețurile au început să scadă, părea că corporațiile americane trebuie să se indispună, dar ele înțelegeau că au părăsit din timp multe proiecte, au acumulat bani și i-au investit cu cap în alte proiecte. Pe urmă, în a doua jumătate a anilor 90,prețurile la materiile prime erau prăbușite, și ei au cumpărat ieftin proiectele comercializate reușit cu 5-10 ani în urmă», - spune el.

De obicei, explicația acestor cicluri pe termen lung ale materiilor prime este epuizarea vechilor zăcăminte de petrol. Chipurile, ele s-au epuizat, de aceea petrolul s-a scumpit. Dar există și o altă explicație. Giganții americani ai materiilor prime beneficiază nu doar în urma oscilațiilor curente, ci și a celor pe termen lung, în timpul cărora ei își pot vinde scump activele industriale, după care le cumpără din nou, dar mult mai ieftin.

La timpul său, Serghei Anureev prognoza că americanii vor înlocui volume semnificative de petrol rusesc. Atunci multă lume spunea că Europei îi va fi dificil să scape de sursele rusești de energie. În totalitate, desigur, va fi dificil, dar iată niște cifre oficiale publicate de UE: în jumătate de an importurile de gaze rusești au fost reduse de la 2,5 mln. barili la 1,4 mln. de barili. Reieșind din dinamica intereselor sectorului american de materii prime, acest lucru era evident. Să meargă mai departe le va fi mai greu, însă faptul că ei au acaparat două treimi din piața rusească a purtătorilor de energie europeni a fost calculat. Ei s-au pregătit să facă acest lucru. Ce preț va plăti Europa – este altă întrebare. Însă înainte de toate politicienii americani au grijă de alegătorul american și de propriul viitor politic, așa că problemele economice fiecare și le rezolvă cum poate.

Vladislav Bordeianu