În mai puțin de trei ani: Curtea Constituțională și-a început activitatea în componență deplină

După mai multe încercări eșuate, Consiliul superior al magistraturii (CSM) a identificat totuși candidatura noului judecător constituțional - acest fotoliu a fost vacant ani în șir.

Vinerea trecută, Viorica Puica, care anterior a asigurat interimatul funcției de președintă al Curții supreme de justiție, a devenit noua membră a Curții Constituționale (CC). Imediat, a și depus jurămîntul și a purces la executarea funcției de judecător constituțional.

Experții vorbesc despre posibilitatea înaltă de influență a factorului politic asupra procedurilor concursului. În opinia lor, activitatea Curții Constituționale are nevoie de o resetare, iar noul judecător, indiferent de circumstanțele numirii sale în înalta funcție, trebuie să se manifeste ca patriot al țării sale, care stă la straja Constituției Moldovei, și să aibă curajul de a se opune încercărilor de a emite decizii dubioase și afiliate politic.

CC în componență trunchiată

Curtea Constituțională este compusă din șase judecători, numiți pe u termen de șase ani. Pe doi dintre aceștia îi numește parlamentul, alți doi – guvernul, și ceilalți doi – Consiliul suprem al magistraturii (CSM). În a. 2019 guvernul i-a numit pe Nicolae Roșca, fost președinte CC, și pe Liuba Șova, vicepreședinta CC. Actuala șefă a CC Domnica Manole și Vladimir Țurcan au fost numiți de parlament, iar Serghei Țurcan – de CSM.

Mandatul celui de-al doilea judecător numit de CSM a fost vacant după ce în ianuarie, 2021, după o boală îndelungată, a decedat Eduard Ababei. De atunci autoritatea de autoadministrare a sistemului judecătoresc a tot încercat să organizeze procedurile de concurs. Însă de fiecare dată decizia finală era amînată, fapt care a servit drept motiv pentru numeroase acuzații de tergiversare a procesului.

Față de candidații la funcția de membru CC există un șir de cerințe: deținerea cetățeniei RM și rezidența permanentă in tara, vîrsta pînă la 70 de ani, studii juridice superioare, competență profesională înaltă, experiență de muncă în profesia de avocat, în domeniul invățămîntului juridic superior sau activitate științifică de minim 15 ani. Pretendentul trebuie să aibă o reputație ireproșabilă și să nu fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții publice.

La evaluarea candidatului, se ține cont de informațiile privind veniturile și interesele sale în ultimii 5 ani, precum și de informațiile despre starea sănătății. În acest scop, este prezentat un raport medical, inclusiv concluzia unui medic - narcolog și a unui psihiatru. În mod obligatoriu, candidații completează declarația cu privire la integritatea etică și semnează declarația pe propria răspundere privind lipsa interdicției de a ocupa funcții publice. Dacă pretendentul ajunge la etapa interviului, toate actele trebuie prezentate în original.

La 1 februarie,2021 șefa CC Domnica Manole a perfectat o cerere în adresa Consiliului superior al magistraturii și a cerut numirea unui nou judecător constituțional. La etapa inițială, procedura a fost amînată pe motiv că legislația nu prevede un mecanism standard de numire a judecătorului, iar CSM nu dispune de un regulament în acest sens. După soluționarea problemelor de procedură, în martie, 2021 doritorilor de a deveni membri CC li s-a propus să-și depună dosarele. S-au înregistrat 11 persoane, dar concursul a fost anulat.

Următorul concurs CSM l-a organizat în iunie, curent, la funcția de judecător constituțional pretindeau din nou 11 candidați – majoritatea deja încercaseră să devină membru CC în martie,2021. Au depus cereri avocați, profesori de drept, juriști din diverse instituții. Printre cei înregistrați a fost și profesorul universitar Teodor Cîrnaț, fost membru CSM și expert în drept constituțional., Nina Cernat, care la acel moment asigura interimatul funcției de președintă al CSM, Tatiana Răducanu, ex-judecătoare CC, judecătorul Curții supreme de justiție Gheorghe Balan, fost șef al Inspectoratului general de poliție.

Însă concursul a eșuat din nou, și la 22 iunie membrii CSM au declarat că funcția de judecător CC va mai fi vacantă un timp nedeterminat. Nina Cernat și-a rechemat cererea, alți patru pretendenți, printre care Teodor Cîrnaț și Gheorghe Balan, au fost excluși din varii motive, ceilalți nu au acumulat numărul necesar de voturi.

Ce știm despre noua judecătoare CC?

În noiembrie, 2023 CSM a anunțat un nou concurs, totalurile căruia au fost făcute zilele trecute. De această dată, au fost doar doi pretendenți la funcție: Viorica Puica, care anterior asigura interimatul funcției de președintă a Curții supreme de justiție, și Serghei Russu, procuror-șef al secției Combaterea traficului de persoane de la Procuratura generală. Ambele cereri au fost depuse în ultima zi în care puteau fi înregistrate candidaturile.

Serghei Russu și-a început cariera în sistem în a. 2009, fiind numit adjunct al șefului procuraturii Dubăsari. În iulie, 2017 a învins în concursul pentru funcția de șef al secției Combaterea traficului de persoane de la Procuratura generală, pe un termen de cinci ani. În anii 2021 - 2022 a îndeplinit funcția de conducător al Procuraturii pentru combaterea crimei organizate și cauze speciale.

Viorica Puica și-a început activitatea în justiție în a. 1996, ca stagiar la judecătoria Chișinău. Între anii 2000 - 2002 a activat ca avocată, iar în noiembrie, 2002 a devenit judecătoare. Practic, întreaga sa carieră ține de judecătoria Chișinău. În a. 2011a fost numită șefă a Departamentului de instruire a judecătorilor și procurorilor la Institutul național de justiție. A mai predat și la Universitatea de stat din Moldova.

Pe parcursul a 20 de ani, Puica a încercat în mod repetat să obțină o funcție în instanțele de judecată superioare, dar de fiecare dată nereușit. Este cunoscută pentru declarațiile sale critice în adresa organelor procuraturii și a sistemului judiciar din Moldova. În a.2020 CSM a propus parlamentului să o numească în componența Curții supreme de justiție, însă candidatura sa nu a fost susținută de comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.

În aprilie, 2023 la adunarea generală a judecătorilor, Viorica Puica a fost numită președinta adunării. Ulterior, ea a depus cererea de transfer temporar în funcția de judecător al Curții supreme de justiție. A obținut funcția temporară, iar în mai, 2023 a devenit președintă ad-interim la Curtea supremă de justiție.

Din cea mai recentă declarație de venituri reiese, că în a. 2022 Viorica Puica a primit un salariu de judecător în sumă de 133,7 mii de lei, iar soțul ei – 221,9 mii de lei. Plus la asta, judecătoarea a primit un onorariu pentru activitatea științifică și pedagogică de cca 5 mii de lei, o pensie de 50,4 mii de lei, indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă de peste 100 mii de lei și o plată din partea Asociației judecătorilor în sumă de 55 mii de lei. Din a.2017 Puica este proprietara unui apartament cu suprafața de 71 m.p. în valoare de 410 mii de lei. Are și un automobile Hyundai Tucson produs în a.2017 și cumpărat în a. 2020 cu 293,5 mii de lei. În conturi bancare judecătoarea păstrează cca 70 mii de lei.

Vineri, 24 noiembrie, CSM a anunțat că Viorica Puica a învins în concurs și obține mandatul de judecător constituțional pe un termen de șase ani. Candidatura ei a fost aprobată cu 6 voturi. În aceeași zi, judecătoarea a depus jurămîntul în fața președintei RM Maia Sandu, a președintelui parlamentului Igor Grosu și a membrilor Consiliului superior al magistraturii.

«Decizia mea de a candida la funcția de judecător CC se bazează pe rolul instanței de judecată în consolidarea unei societăți democratice și construirea statului de drept, pe responsabilitățile care decurg din mandatul acestei funcții, precum și pe vasta mea experiență de peste 26 de ani în domeniul juridic», - a spus judecătoarea.

«Un vot poate avea un rol important»

Unii experți și politicieni au destule întrebări față de corectitudinea desfășurării concursului. Deputatul Vasile Bolea se îndoiește de faptul că CSM, care în prezent activează în componență redusă, era în drept să aleagă judecătorul CC. El a cerut Curții Constituționale clarificarea situației, îndoindu-se că au fost respectate exact prevederile legii, „căci membri importanți ai CSM din domeniul justiției nu au fost numiți, iar altor membri le-a expirat mandatul” , - concretizează parlamentarul în adresarea sa.

Expertul în drept constituțional Teodor Cîrnaț , care a pretins în mod repetat la funcția de membru CC, crede că acest concurs a fost discreditat din start, iar autoritățile au ales «propriul candidat» mult înainte de desfășurarea lui. El vorbește despre «capturarea politică a CSM și a altor instituții publice ». Din spusele juristului, la organizarea procedurilor de concurs în Moldova a fost «ignorat total principiul meritocrației ».

Ex-președintele CC Dumitru Pulbere menționează, că în componența Curții trebuie să intre șase judecători, însă timp de mai mulți ani în instanța de jurisdicție constituțională au activat doar cinci judecători. «Autoritățile nu au putut organiza concursul de selectare a celui de-al șaselea judecător, deși legea spune că după ce se eliberează funcția de judecător, organul care l-a numit în cazul dat – Consiliul superior al magistraturii, - în decurs de 15 zile trebuie să organizeze un concurs și să prezinte judecătorul», - subliniază Pulbere.

Mulți experți atrag atenția, că CSM a avut nevoie de aproape trei ani, ca să identifice candidatura noului judecător CC. În această perioadă, CC a emis mai multe decizii care influențează procesele politice și de altă natură din țară, asupra cărora judecătorii nu au găsit un consens și poziția celui de-al șaselea judecător putea fi decisivă. În aceste condiții, opinează mai mulți comentatori, autoritățile în mod deliberat nu s-au grăbit să numească membrul CC, ferindu-se să influențeze echilibrul fragil de forțe din Curtea Constituțională, care de multe ori era în folosul partidului aflat la guvernare.

Spre exemplu, CC a lăsat în vigoare amendamentele la Codul electoral, care nu permit reprezentanților partidului neconstituțional ”Șor” și ai altor formațiuni politice interzise să participe în alegeri. Pentru această decizie au votat doi membri CC, alți doi au avut opinie separată , iar al cincilea nu s-a prezentat la ședință din motive întemeiate. Astfel, doar cu voturile a doi judecători amendamentele la Codul electoral, adoptate de deputații PAS, au rămas în vigoare.

Experții menționează că în activitatea CC un vor poate juca un rol mare, și indiferent de circumstanțele asociate numirii în această funcție înaltă, noul judecător trebuie să fie patriot al țării sale, care să stea la straja Constituției statului și să aibă curajul de a se opune încercărilor de a emite decizii dubioase și afiliate politic. Mai ales că judecătorul întotdeauna poate să nu se lase condus de colegi, ci să exprime o opinie separată, care la cererea sa este anexată la decizie. În același timp, exprimarea argumentată a propriei poziții în cadrul discuțiilor între judecători poate influența decizia finală.

Ion Munteanu