Împotrivirea corupților sau imixtiune politică?

Colegiul special al Curții supreme de justiție (CSJ) le-a mai dat o șansă zecilor de judecători și procurori, care nu au trecut testul independent de integritate în fața comisiei pre-vetting.

Politicienii, experții și unele instituții au reacționat la verdictele CSJ. Unii vorbesc despre împotrivirea «persoanelor corupte din sistem» și încă o «încercare de a submina reforma », alții condamnă «declarațiile defăimătoare în adresa judecătorilor» și «imixtiunea factorului politic în justiție».

Experții se întreabă despre urmările deciziilor CSJ, care au pus la îndoială întreaga procedură de evaluare prealabilă în sectorul justiției. În același timp, nu este exclus că judecătorii neadmiși pentru a participa la alegerile în Consiliul Superior al magistraturii (CSM) ar putea contesta rezultatele, fapt care va duce la ne-funcționalitatea acestui organism.

CSJ este autorizată să declare

Legea privind verificarea prealabilă a candidaților (Pre-vetting) la CSJ și CSM a intrat în vigoare la 16 martie,2022. Ea prevede efectuarea unei verificări prealabile din partea unei comisii speciale, din care fac parte experți naționali și internaționali. Este evaluată averea candidaților înșiși, dar și a rudelor și a anturajului apropiat lor : soți, părinți, socri și copii ajunși la majorat. Dacă persoana a primit un cadou, va fi verificat și cel care l-a făcut.

Pe post de experți locali în componența comisiei au intrat Nadejda Hriptievschi și Tatiana Răducanu, reprezentanți ai Centrului resurse juridice din Moldova, precum și juristul Vitalie Miron. Pe post de parteneri externi au fost propuși experta americană în etică judiciară Victoria Henley, fostul judecător al Curții Europene pentru Drepturile Omului Nona Tsotsoria din Georgia și fostul secretar al Curții Penale Internaționale Hermann von Hebel din Țările de Jos, care prin vot secret a fost ales președinte al comisiei de pre-evaluare.

Comisia a finalizat verificarea a 28 de candidați pentru Consiliul Superior al Magistraturii încă o jumătate de an în urmă. Doar cinci judecători au putut trece de filtrul evaluării prealabile. În martie, adunarea generală a judecătorilor a transferat alegerile noilor membri CSM ca să poată fi examinate toate cererile candidaților care nu au trecut pre-vettingul. Dar la finele lui aprilie corpul judecătoresc a ales, totuși, reprezentanții săi în CSM din numărul celor care au susținut examenul.

După pre-vettingul judecătorilor, comisia de evaluare s-a concentrat pe verificarea procurorilor care pretind la funcții în autoritatea de autoadministrare. Pre-vettingul procurorilor s-a încheiat la 12 iulie, iar adunarea generală, care urmează să aleagă noii membri ai CSP, este preconizată pentru 23 august .

Decizia Curții supreme de justiție, care a avut o rezonanță puternică în societate, a fost emisă la începutul lumii august și anulează rezultatele evaluării independente a integrității pentru 21 de candidați la funcții în organele de autoadministrare a sistemului judiciar și a procuraturii. Printre ei - 18 judecători și 3 procurori. Toți judecătorii care figurează în deciziile CSJ pretindeau la patru locuri în CSM, deja ocupate de colegii lor, care au susținut pre-vettingul din prima.

CSJ a dispus reevaluarea următorilor candidați la funcții în CSM și CSP: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu.

În cazul fiecăruia, curtea a găsit încălcări grave, care au dus la luarea unor decizii incorecte. Printre acestea – tălmăcirea eronată a legii, stabilirea incorectă a faptelor și aprecierea lor părtinitoare, atitudinea inegală față de acțiuni similare, nerespectarea unor drepturi ale candidaților și garanții oferite lor. Se mai menționează, că sancțiunile pentru erorile comise de candidați în unele cazuri contravin principiului proporționalității. CSJ face trimitere la practica Curții Constituționale, conform căreia instanța de judecată nu poate obliga comisia pre-vetting să ia decizii pozitive în privința unor candidați, dar ea trebuie să țină cont de toate obiecțiile instanței.

«Un precedent periculos»

Dacă comisia pre-vetting a informat laconic, că a luat act de decizia CSJ, iar concluziile instanței vor fi analizate minuțios, atunci Ministerul justiției a declarat că puterea judecătorească a comis încălcări. Departamentul menționează, că deciziile CSJ au fost emise practic într-o zi, într-un pachet unic, cu mici intervale de timp și cu încălcarea termenelor juridice. «Menționăm cu neliniște, că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generale, fapt care creează încurcătură », - se spune în anunțul ministerului.

Ministerul justiției îi reproșează CSJ evaluarea detaliată a oportunității procedurii de pre-vetting în loc să se limiteze la verificarea legalității deciziilor comisiei. În rezultat, deciziile CSJ exprimă dezacordul cu mecanismul verificării prealabile pentru verificarea integrității candidaților pentru funcții în organele de conducere autonome ale justiției și procuraturii. În plus, au fost ignorate «prevederi legale speciale privind limitele controlului judiciar al SSJ asupra deciziilor comisiei».

Printre alte pretenții ale Ministerului justiției – refuzul de a aplica norme juridice speciale în favoarea Codului administrativ, interpretarea greșită a legislației, nerespectarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene pentru Drepturile Omului privind practica judiciară unică. Ministerul vede în deciziile

CSJ «un precedent periculos în lupta cu corupția, care pune la îndoială orice intenții de a verifica integritatea ».

Poziția CSJ a fost criticată și de președinta Maia Sandu («încă o încercare de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de înlăturare din sistem a persoanelor corupte»), premierul Dorin Recean («minoritatea coruptă a judecătorilor se împotrivește încercărilor de a curăța sistemul »), ministra justiției Veronica Mihailov-Moraru («în sectorul justiției mai există o respingere a mecanismului de evaluare extraordinară»), președinta comisiei drept, numiri și imunități Olesea Stamate («judecătorii CSJ au decis să trimită ultimul mesaj, ultima încercare de a sabota reforma»).

Cei de la guvern susțin că unele texte din deciziile judecătorești au fost scrise «în afara instanței». În plus, în opinia autorităților, data pronunțării deciziilor a fost aleasă deliberat: în august parlamentarii se află în concediu. «Toți cei care au participat la aceasta, vor răspunde conform legii », - a declarat Dorin Recean în ședința guvernului. Se menționează, că deciziile CSJ nu vor influența componența Consiliului superior al magistraturii sau mersul reformelor, inclusiv cele care se referă la formarea Consiliului suprem al procurorilor. ,

În reacția de răspuns, Asociația judecătorilor din Moldova a subliniat importanța consolidării independenței puterii judiciare și a condamnat amestecul politicienilor în sistemul justiției. Judecătorii spun că în timpul din urmă, în derogare de la prevederile Constituției, sfera politică pune la îndoială legalitatea unor decizii irevocabile ale CSJ: «Menționăm cu regret declarațiile generalizante și calomnioase la adresa judecătorilor. Aceste declarații nu reprezintă doar un atac direct la principiile fundamentale ale statului de drept și ale independenței justiției, dar subminează și încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar ».

Asociația a îndemnat liderii «la responsabilitate și maturitate în comunicările lor publice ». În opinia organizației judecătorilor, procesul verificării integrității judecătorilor și procurorilor trebuie să fie transparent, echitabil și respectuos față de drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate. «Recentele decizii ale CSJ trebuie analizate în cadrul legii și procedurilor legale, fără a face concluzii grăbite sau a provoca suspiciuni neîntemeiate. trebuie analizate în cadrul legii și procedurilor legale, fără a sări la concluzii sau a stârni suspiciuni nerezonabile.

Credem cu tărie, că fiecare caz trebuie analizat individual și că principiul prezumției de nevinovăție trebuie respectat în totalitate», - au declarat cei de la asociație.

Iar Curtea supremă de justiție a îndemnat să se renunțe la criticile neconstructive. «CSJ le recomandă politicienilor , guvernului, grupurilor interesate, mass-mediei și tuturor să se abțină de la etichete umilitoare, linșaj public și justiție ostentativă», - se spune în adresarea CSJ.

Inspecția judiciară a CSJ a anunțat că efectuează un control după scandalul cu anularea deciziilor comisiei de pre-vetting. «Îndemnăm judecătorii să se abțină de la declarații ce pot fi interpretate ca încălcări ale codului etic. În același timp, persoane publice, inclusiv politicieni, au subliniat că deciziile CSJ s-au datorat unor elemente corupte sau influențe externe. persoane publice, inclusiv politicieni, au subliniat că deciziile CSJ s-au datorat unor elemente corupte sau influențe externe.

CSM face apel la toată lumea să-și exprime liber opinia, dar să se abțină de la atacuri care pot afecta înfăptuirea justiției. CSM face apel la toată lumea să-și exprime liber opinia, dar să se abțină de la atacuri care pot afecta înfăptuirea justiției.

CSM solicită tuturor să-și exprime liber opinia, dar să se abțină de la atacuri care pot afecta înfăptuirea justiției.

Justiția investighează aceste circumstanțe », — se menționează în declarația respectivă.

«Vor fi alegeri noi?»

Fadei Nagacevschii, ex-ministru al justiției, a menționat pe pagina sa de pe o rețea de socializare reacția rapidă a partenerilor externi la deciziile CSJ care anulează rezultatele pre-vetingului. Comentariile cu îndemnuri la calm, venite din partea UE și SUA, el le consideră previzibile. Nagacevschii atrage atenție faptului, că actorii internaționali «nu pun la îndoială autoritatea deciziilor CSJ, spre deosebire de “reformatorii” PAS și gloata de incompetenți, care au sărit “în capul justiției”».

Nagacevschii crede că în aceste circumstanțe poate fi pusă la îndoială legitimitatea procesului de alegere a membrilor Consiliului superior al magistraturii. Din spusele lui, alegerea organului de autoadministrare a judecătorilor, a fost înlocuită cu numirea reieșind din voința autorităților, iar multor candidați li s-a refuzat pe nedrept dreptul de a lupta pentru calitatea de membru în CSM.

«Deciziile CSJ sunt irevocabile și obligatorii. CSJ declară că comisia de pre-evaluare este părtinitoare din punct de vedere politic, folosește standarde duble, iar candidații care nu au promovat pre-evaluarea au fost descalificați pe nedrept”, notează ex-ministrul. El consideră straniu faptul , că comisia de preevaluare este părtinitoare din punct de vedere politic, folosește standarde duble, iar candidații care nu au promovat preevaluarea au fost descalificați pe nedrept”, notează ex-ministrul.

În opinia politicianului, după verdictele CSJ activitatea acestui organism este scoasă dincolo de cadrul încrederii, există dubii cu privire la calitatea muncii și integritatea membrilor internaționali ai comisiei. Pe de altă parte, menționează fostul ministru, «dacă comisia este profesionistă și a acționat în cadrul legal, promovat de reformatorii PAS, atunci problema e în specialiștii PAS, care au promovat norme ce contravin standardelor internaționale și comisia a activat într-un mediu juridic nedemocratic ».

Fadei Nagacevschii scrie că «în societate tot mai mult se creează opinia, că scopul așa numitei reforme era luarea sub control a sistemului judiciar ». El numește reforma justiției «un fals care se va termina cu un mare eșec». «Nici nu vă imaginați ce vă așteaptă cu această înșelătorie complet absurdă de verificare, care nu este nici măcar verificare, ci o șarlatanie banală, o escrocherie de zeci de milioane de lei cheltuiți din buzunarul altcuiva pe niște rapoarte», - scrie ex-ministrul.

Avocatul Iurie Mărgineanu, vicepreședinte al Partidului dezvoltării și consolidării Moldovei, crede că instanța «a făcut praf din așa numita comisie pre-vetting». «Eu găsesc perfect argumentate și motivate deciziile CSJ . Ele chiar trebuie citite. Apropo, judecătorii CSJ mă uimesc plăcut pentru a doua oară în viață. Prima dată – prin manifestarea caracterului și a fermității la prima adunare a judecătorilor, și acum – prin emiterea deciziilor argumentate», - a menționat Mărgineanu pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

El se întreabă ce urmări vor avea deciziile CSJ, după care comisie pre-vetting nu are altceva de făcut - doar să admită candidații la alegeri ». Din spusele avocatului, alegerea membrilor în Consiliului suprem al magistraturii se face la adunarea generală a judecătorilor . «Vor fi alegeri noi?» - întreabă Mărgineanu. El crede că judecătorii care nu au fost admiși la alegeri în aprilie, acum pot contesta rezultatele lor.

Valeriu Pașa, expertul organizației WatchDog , a comparat deciziile CSJ cu putch- ul GKChP (Comitetul de stat pentru situații excepționale în URSS – nota red.). «Un GKChP a sistemului judiciar din Moldova în două acte. Ieri ați închis Procuratura anticorupție. Azi – modificările din Consiliul suprem al magistraturii și Consiliul superior al procurorilor . PAS, ce veți spune acum? Hai să ghicesc! Olesea Stamate v-a și scris pe chat-urile voastre interne, că e vina Curții Constituționale? Chiar și copiii rîd de naivitatea voastră! Nu în zadar Plaha deja se pregătește să revină », - a scris el pe rețeaua de socializare.

Dinu Plîngău, președintele Partidului «Platforma demnitate și adevăr»,a declarat că reforma justiției a eșuat. «Eu mai am ceva de spus despre interesele unor persoane care tind să “saboteze” reforma, și sper că odată și odată mai mulți oameni vor înțelege, că adevărații adepți ai sabotării au fost unii “reformatori”. Reformat, Consiliul suprem al magistraturii a început nu foarte reușit, și eu nu văd deosebiri esențiale de activitatea precedentei componențe. Rușine! » - a conchis Plîngău.

Victor Surujiu