COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Un vierme preistoric, găsit în Australia, ar putea fi strămoşul evolutiv al omului

Un vierme preistoric, găsit în Australia, ar putea fi strămoşul evolutiv al omului

O creatură asemănătoare unui vierme, mai mică decît un bob de orez şi care îşi îngropa corpul în stratul nisipos de pe fundul oceanului în căutarea hranei - materii organice - în urmă cu 555 de milioane de ani, ar putea fi strămoşul evolutiv al celor mai multe animale care trăiesc în prezent pe Terra, inclusiv al omului, informează Reuters.

Oamenii de ştiinţă au anunţat luni că au făcut această descoperire în deşertul australian într-o zonă cu numeroase fosile ale acelei vieţuitoare, denumită Ikaria wariootia şi considerată unul dintre cele mai importante animale primordiale de pe Terra.

Ea pare să fie cel mai vechi membru cunoscut al vastului grup de animale Bilateria - organisme cu două părţi simetrice, cu faţă şi spate, înzestrate cu orificiu bucal, orificiu anal şi un stomac între ele, care le ajuta să proceseze hrana, a explicat coordonatorul studiului, paleontologul Scott Evans de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, parte din reţeaua Smithsonian Institution.

Apariţia unei astfel de structuri corporale în timpul perioadei Ediacaran a jucat un rol esenţial în evoluţia vieţii pe Terra, deschizînd calea pentru dezvoltarea mai multor organisme Bilateria avansate, precum peştii, amfibienii, reptilele, păsările, mamiferele, stelele-de-mare, moluştele, insectele.

Printre vieţuitoarele care nu fac parte din taxonul Bilateria se numără bureţii, coralii, anemonele-de-mare şi meduzele.

Avînd o lungime de pînă la 6 milimetri, Ikaria wariootia avea aspectul unui vierme, deşi una dintre extremităţile sale era mai mare decît cealaltă.

Descoperirea sa subliniază începuturile umile ale evoluţiei regnului animal, atît de numeros în prezent, din care face parte şi omul, au declarat autorii studiului.

Cercetătorii au identificat fosilele provenind de la un grup de 118 exemplare de Ikaria wariootia folosind o tehnologie sofisticată de scanare, obţinută printr-o finanţare acordată de NASA. Fosilele acestor vieţuitoare au fost asociate cu mii de orificii descoperite în trecut în straturi de pămînt din statul South Australia.

"Oamenii de ştiinţă au prezis că un astfel de organism trebuia să fi existat în trecut, bazîndu-se pe aceste orificii-adăpost abandonate şi pe studii genetice ale animalelor moderne", a explicat profesorul Scott Evans.

Exemplarele de Ikaria - care înseamnă "loc de întîlnire" în limba aborigenă - trăiau alături de alte animale primitive, importante din punct de vedere ştiinţific şi denumite Dickinsonia, care erau mult mai mari şi ale căror forme semănau vag cu cele ale nuferilor, dar care nu făceau parte din Bilateria şi care sînt considerate o fundătură evolutivă.

Deşi nu sînt cunoscute organele vieţuitoarelor Ikaria wariootia, un studiu precedent care le-a analizat adăposturile, coordonat de Jim Gehling de la South Australia Museum, a arătat că ele îşi foloseau muşchii pentru a înainta în straturile de sedimente din apele cu adîncimi mici, pentru a se hrăni cu materii organice provenite din trupurile moarte ale altor organisme, inclusiv cele de Dickinsonia.

Noul studiu a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load