Într-un interviu senzațional pentru canalul TEDxTuscon, dr. George Land a povestit auditoriului despre rezultate șocante la testele de creativitate pe care el și echipa sa le-au dezvoltat ca parte a unui proiect special al NASA...
Sarcina echipei de psihologi a fost de a dezvolta un test pentru a evalua și măsura potențialul creativ al preșcolarilor.
Rezultatul a șocat nu numai comandatarii de la NASA, ci și psihologii înșiși.
În termeni generali, testul a propus copiilor diverse sarcini înțelese de ei, invitîndu-i să le rezolve printr-o metodă sau alta. Testul a fost realizat pe 1600 de copii cu vîrste cuprinse între 4 și 5 ani.
Oamenii de știință erau pentru multe, dar ceea ce au descoperit i-a blocat. S-a dovedit că în categoria de top a testului, numită de psihologi „geniu”, au nimerit 98% dintre copii!
Deoarece „98 la sută” de genii le-a părut celor de la NASA o cifră de neconceput, testul a fost anulat ca fiind incorect. Cu toate acestea, dezvoltatorii nu au renunțat și au efectuat același test pe aceiași copii, dar deja cînd copiii au împlinit vîrsta de 10 ani. De această dată, doar 30% dintre copii au ajuns în categoria „imaginație genială”.
Rezultatul a fost atît de ciudat încît NASA s-a interesat din nou și a efectuat același test asupra acelorași copii, doar că la 15 ani. Genii printre ei s-au dovedit a fi mai puțin de 12%!
NASA nu a mai așteptat următorii 5 ani și a încălcat ușor puritatea experimentului prin stabilirea unui test pe un eșantion aleatoriu de adulți. În rîndul adulților, procentul geniilor a scăzut pînă la 2%!
În baza acestor date, Gavin Nascimento a făcut o publicație științifică detaliată, a cărei esență este următoarea:
„Sistemul școlar, colegiile și învățămîntul superior privează treptat o persoană în creștere de genialitatea creativă de care are parte toți. Există mai multe cauze al acestui lucru, dar cel mai evident motiv pare să fie ordinul claselor conducătoare.
Ceea ce punem în conceptele de „școală” și „educație” este de fapt o instituție globală, un sistem psihologic complex, creat istoric pentru a satisface nevoile clasei conducătoare.
Pentru ca așa-numita „elită” să-și păstreze stilul său elegant de lux sfidător, contribuind în același timp la dezvoltarea de noutăți, în producție nu este nevoie doar de un veșnic deficit artificial, de exploatare fără sfîrșit și război care nu mai încetează. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de spălare a creierului la nivel supranațional, care să demonstreze că „așa a fost mereu” și care nu permite o privire critică asupra sistemului mondial prădător, deținătoare de sclavi”
Așadar, ce ar trebui să facem acum? Ne-am putea restabili potențialul creativ?
Dr. George Land spune că, în ciuda blocurilor din minte, noi continuăm să rămînem pe parcursul întregii noastre vieții aceiași 98 la sută de genii. Principalul lucru este să înțelegem cum funcționează acest sistem copleșitor și cum să-l ocolim.
George Land explică faptul că fiecare dintre noi are două tipuri de gîndire: divergentă și convergentă.
Gîndirea divergentă este ceea ce avem de la naștere și o numim prin cuvîntul imaginație.
Gîndirea convergentă, de asemenea, este o parte din noi, care lucrează într-o altă parte a creierului și limitează divergența. Astfel, gîndirea divergentă funcționează ca un accelerator al proceselor din creier, iar gîndirea convergentă inhibă acest proces. Acest lucru este normal.
Dar dacă gîndirea convergentă va fi luată sub control, dacă va fi îmbibată cu anumite „paradigme” și „dogme” – atunci ea va începe să încetinească totul:
„Am încercat acest lucru înainte, nu va funcționa”
"Aceasta este o idee proastă!"
„În manual scrie că acest lucru este imposibil!”
Așa arată acest lucru în plan extern. Pe plan intern, morfologic, totul este mult mai interesant. Acolo, neuronii voștri luptă între ei!
Gîndiți-vă: celule VOASTRE nervoase, îmbibiate cu gunoi dogmatic STRĂIN, se ocupă cu critică și cenzură, scăzînd frecvența și puterea creierului dvs.!
Iar dacă e să adaugăm la convergență și frica religioasă, atunci creierul ori va cădea într-o stupoare, ori în general va arde.
Care ar putea fi soluția în această situație?
Soluția este foarte simplă. Încercați din nou să găsiți în mintea dvs. copilul de cinci ani care tocmai a început să cunoască lumea și lăsați-l să iasă la suprafață precum o minge deasupra apei.
Acest copil există în dvs., el a fost întotdeauna, el nu pleacă nicăieri și niciodată. Este foarte simplu să începeți să-l căutați.
Priviți camera din jurul vostru și gîndiți-vă, pentru început, cum ați putea schimba și îmbunătăți semnificativ un simplu picior de scaun. Ce și unde poate fi îmbunătățit ceva? Și nu vă opriți, găsiți curajul de a face sistemului o provocare!
Adăuga comentariu