Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un ochi artificial care ar putea oferi roboţilor umanoizi capacitatea de a „vedea" şi ar putea funcţiona ca ochi bionic pentru persoanele cu deficienţe de vedere.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong au conceput ElectroChemical Eye - denumit EC-Eye - pentru a imita dimensiunea şi forma unui ochi biologic, dar cu un potenţial mult mai mare.
Ochiul imită irisul uman şi retina prin intermediul unui obiectiv care focalizează lumina pe o matrice densă din nanofire sensibile la lumină. Informaţiile sînt apoi transmise prin cabluri, care acţionează precum cortexul vizual din creier, către un computer spre a fi procesate, informează Agerpres.
În timpul testelor, computerul a fost capabil să recunoască literele "E", "I" şi "Y" cînd acestea au fost proiectate pe lentilă.
Ochiul artificial ar putea fi conectat la un nerv optic pentru a transmite informaţii către un creier uman şi ar putea contribui la îmbunătăţirea ochilor pe bază de cameră video utilizaţi în prezent pe roboţi, au precizat cercetătorii.
„Ochii biologici sînt, probabil, cel mai important organ senzorial pentru majoritatea vieţuitoarelor de pe această planetă", au scris cercetătorii într-o lucrare care descrie descoperirea.
„Imitînd ochii umani, sistemele de vedere artificială sînt la fel de esenţiale în tehnologiile autonome precum robotica. În special pentru roboţii umanoizi, sistemul de vedere, cu caracteristici superioare, ar trebui să semene cu cel uman, din punct de vedere al aspectului, pentru a permite interacţiunea amiabilă dintre om şi robot", au precizat autorii studiului.
Dispozitivul conceput are în prezent o rezoluţie redusă, fiecare dintre cele o sută de nanocabluri utilizate în construcţia sa reprezentînd doar un pixel.
Cu toate acestea, cercetătorii au notat că dezvoltarea ulterioară ar putea permite ochiului artificial să aibă o rezoluţie mai bună decît cea a ochilor umani.
Pînă la de zece ori mai multe nanocabluri decît fotoreceptori biologici ar putea fi folosite, permiţînd astfel ochiului artificial să distingă între lumina vizibilă şi radiaţiile infraroşii.
Acest lucru ar permite unui utilizator uman al ochiului biomimetic să vadă obiecte mai mici şi la o distanţă mai mare, obţinînd totodată capacităţi de vedere nocturnă.
O lucrare care detaliază acest studiu a fost publicată miercuri în jurnalul ştiinţific Nature.
Adăuga comentariu