Biologii au descoperit de ce ciocănitoarele nu fac comoție cerebrală

Ciocănitoarele trăiesc în pădurile din întreaga lume, cu excepția Australiei. Aceste păsări își folosesc ciocurile pentru a face borți în trunchiurile copacilor și pentru a scoate din ele insecte și sevă. Este impresionant faptul că aceste păsări reușesc să facă acest lucru fără a avea consecințe grave asupra organismului lor. Penele puternice de la coadă și ghearele ajută ciocănitoarele să mențină echilibrul în timp ce capul lor se mișcă cu o viteză de 7 metri pe secundă.

Specialiștii de la Universitatea din California au studiat microstructura oaselor, după care au efectuat o analiză biomecanică a capului unei ciocănitori. Comparând craniile ciocănitoarelor și găinilor, oamenii de știință au descoperit că ciocănitoarele au capacitatea de a absorbi loviturile, pe care alte păsări nu o au. Acest lucru se datorează caracteristicilor speciale ale oaselor craniului, mușchilor gîtului, ciocului și osului hioid.

Oasele craniului au compoziție și densitate chimică diferită. De exemplu, adaptarea structurală se realizează prin creșterea nivelului de minerale din oase pentru a le face mai dure și mai puternice în comparație cu oasele altor păsări. Oasele craniului sînt foarte subțiri, iar craniul în sine conține mai puțin lichid cerebral, care separă creierul de oase. Acest lucru permite limitarea vibrațiilor creierului în interiorul craniului.

Prezența atît a materialelor tari, cît și a celor dure în cap reduce impactul pe care creierul ciocănitoarei îl experimentează în timpul loviturii.

Hipoidul ciocănitoarei leagă partea din spate a craniului cu partea din față a craniului, dintre ochi. Acest lucru permite osului să acționeze ca un arc, slăbind forța fizică aplicată și vibrațiile.

Oamenii de știință speră că studierea mecanismelor care protejează creierul ciocănitoarelor va ajuta și la protejarea creierului uman.