Arheologii suedezi au realizat o descoperire stranie

Arheologii suedezi au realizat o descoperire stranie

Oasele enigmatice din perioada Mezoliticului găsite în situl Kanaljorden din centrul Suediei îi pun în încurcătură pe arheologii de la Universitatea din Stockholm.


Nu seamănă cu nimic găsit pînă acum, dovezile arătînd că aceste cranii au urme ale violenţei, dar non-letale. Mai sînt semne că aceste cranii au fost puse în ţepe.


Nimeni nu ştie ce s-a întîmplat, dar cercetătorii speculează că poate fi vorba de un război sau de raiduri, scrie Science Alert.


Craniile au fost găsite în timpul excavărilor din 2009 - 2011, în sedimente de calcar, care acum 8.000 de ani era fundul unui lac. Se sugerează că această zonă avea un scop religios.


Acum, o echipă de cercetători din Suedia a realizat o analiză completă asupra sitului, inclusiv craniile sau părţile de craniu care au aparţinut a cel puţin 10 indivizi.


Cînd au fost excavate, două dintre acestea erau înfipte în ţepuşe, de jos în sus. În lac exista o platformă ridicată unde erau probabil organizate ritualuri. De asemenea, lîngă lac erau două culturi de vînători-culegători.


Datarea vîrstei de 8.000 de ani s-a realizat cu radiocarbon, încadrîndu-se astfel în perioada mezolitică.


Au mai fost găsite oase de animale de la cel puţin şapte specii, precum ursul, vierul sau bursucul, fiind aranjate în jurul craniilor. Semnele de pe acestea arată că animalele au fost tranşate după moarte, dar nu pentru hrană, întrucît nu sînt urme ale focului pe oase.


În cazul craniilor umane lucrurile devin bizare


9 din 10 indivizi erau adulţi, iar cercetătorii au reuşit să identifice două femei şi patru bărbaţi. Alte două cranii, ale căror sex nu s-a putut afla, au aparţinut indivizilor cu vîrstă cuprinsă între 20 şi 35 de ani, iar unul era peste 50 de ani.


Individul rămas are scheletul complet şi este ori un nou-născut ori un făt, între 36 şi 40 de săptămîni, indicînd că a murit puţin înainte sau după ce a fost născut.


Dintre craniile adulte, şapte aveau urme ale loviturilor. Ambele femei au fost lovite în cap de mai multe ori, în timp ce bărbaţii au fost loviţi o singură dată în creştet. De asemenea, există indicii că unele dintre aceste lovituri s-au vindecat - aşadar nu acestea au fost cauza morţii.


Nu s-a putut identifica arma care a cauzat rănile, dar există sugestii că s-au petrecut din cauza violenţelor şi nu a accidentelor, întrucît sînt foarte similare între ele.


Conform dovezilor, corpurile au fost îngropate, apoi craniile au fost dezgropate şi afişate. Multe cranii nu aveau mandibulă şi nu prezentau urme care să indice că au fost înlăturate cu forţa. Acest aspect duce la ideea conform căreia cadavrele erau cel puţin parţial descompuse.


Apoi, mai există şi ţepele de lemn, găsite într-un număr de peste 400, ori intacte sau fragmentate. Unele au putut fi folosite pentru gard, dar altele pentru cranii, cum s-a descris mai sus. Studiile vor continua pentru a clarifica această problemă, dar un lucru este clar: exista un scop pentru care craniile au fost expuse pe lac în acest mod.


„Ansamblul poate fi descris ca fiind plănuit şi executat atent, datorită felului în care erau organizate rămăşiţele umane şi animale. Faptul că majoritatea indivizilor prezintă răni vindecate pare mai mult decît o coincidenţă şi sugerează că au fost aleşi specific pentru ceremonie”, au precizat cercetătorii în lucrarea publicată în jurnalul Antiquity.


Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load