Vasile Chirtoca: ”Fiecare proiect de-al nostru este o investiție în viitor”. Partea a II-a

Vasile Chirtoca: ”Fiecare proiect de-al nostru este o investiție în viitor”. Partea a II-a

(Continuare. Începutul - la 13.05.2019)

Luna aceasta patru companii ale holdingului DAAC marchează jubilee. Este un motiv bun pentru a face niște totaluri și a marca planuri de viitor. Despre calea parcursă pe perioada celor 30 de ani, despre proiectele noi și despre perspective, pentru Noi.md a vorbit Vasile Chirtoca, fondatorul și președintele grupului de companii DAAC.

Oamenii vin cu ceartă la primărie, dacă le este afectat mediul de trai”

-Situația se schimbă an de an, viața înaintează cerințe noi, apar tehnologii avansate. Cum reușiți să le valorificați, de unde luați specialiști capabili să lucreze cu noile tehnologii?

-Important este că timp de 25 de ani scheletul echipei noastre a rămas neschimbat. Este vorba, în special, de conducătorii direcțiilor principale de activitate și de partenerii mei. Avem mulți colegi care muncesc la noi mai bine de 20 de ani. La întreprinderile noastre industriale avem specialiști care activează de 30, 40 și 50 ani. Mă ajută foarte mult soția Valentina, care muncește în companie de peste 20 de ani, dar și fiii Alexei și Vladislav. 

Așa că, dacă analizăm, scheletul companiei s-a format încă în anii 90. Pe atunci toți erau tineri, azi – experimentați, însă pentru acești oameni este important și prețios tot ce au trăit ei în acești peste 20 de ani. Oamenii aceștia formează temelia, noi înțelegem că nu ne vom trăda reciproc, deoarece ar fi la fel cu a te trăda pe tine însuți. Partenerii mei, cred eu, au suficiente stimulente pentru a dezvolta compania, ceea ce și fac, de fapt. 

Eu cred că aceasta este important. Dar și acum avem un sistem anumit de selectare, testare, la noi vin mulți tineri buni.        

-Au fost cazuri în care ați renunțat la unele direcții de activitate, care s-au dovedit a fi lipsite de perspectivă, și V-ați reorientat fulgerător spre altceva?

-Ei, așa ceva nu are loc într-o clipă. Au fost direcții la care am renunțat. Vindeam aceste întreprinderi, iar banii obținuți îi investeam acolo, unde vedeam perspective. Construcția de mașini, businessul cosmeticelor, agricultura, fermele noastre piscicolele, care tot erau pline de datorii. Astăzi, fiind întreprinderi suficient de bune, noi avem pentru fiecare proiecte turistice mari.      

Planurile noastre includ crearea unei rețele de hoteluri de cinci stele, care vor fi situate în locuri pitorești și în care oamenii vor avea nu numai condiții bune de trai, sport și odihnă, dar și de însănătoșire. Deocamdată nu avem bine conturate principiile acestei însănătoșiri, dar înțelegem deja cum va arăta aceasta. Ține tot de natură, de hrana vegetală proaspătă, de masaje deosebite, pe care în prezent le discutăm cu medicii respectivi. Avem asemenea terenuri pe malul Nistrului, inclusiv Varnița, inclusiv piscicolele noastre. 

Iar mijloacele, obținute din comercializarea direcțiilor lipsite de perspectivă pentru noi, le-am investit în întreprinderile constructoare de mașini. Spre exemplu, Agromașina. Am avut 11% de acțiuni, acum – 55%. La Hidroinpex am început cu 20% din acțiuni, acum avem 75%. La Pielart, care s-a dovedit a fi un complex industrial lipsit de perspective, am avut 19% - astăzi avem peste 80%. La Viоrica avem 97%.

-Mă interesează îndeosebi perspectivele noilor proiecte turistice. Cînd putem aștepta apariția lor? 

-Depinde de mulți factori. Avem destule proiecte, știm cum să le implementăm, dar mai așteptăm. Principalul este lipsa finanțării calitative în lei moldovenești. Am putea găsi bani, dar procentele pe care va trebui să le achităm și termenele mici, la care băncile ne pot credita, prezintă multe riscuri. Sarcina noastră acum este să evităm riscurile. Dar avem certitudinea că sistemul nostru financiar va putea finanța businessul moldovenesc. Și ne convingem că treptat acest lucru devine clar– spre exemplu, procentele scad, alte lucruri se mai întîmplă… Deocamdată, însă, toate se fac nu așa cum ar fi bine să se facă rapid, pentru ca toată țara să poată face un salt înainte… 

-Una dintre cele mai serioase probleme ale economiei noastre este sectorul ei tenebru. Iar Dvs. activați în exclusivitate transparent și faceți afaceri în alb. Cum reușiți? 

Nu doar noi: tot businessul mare activează acum în alb. Altfel e imposibil. Poate că undeva, în companiile mici, se mai încearcă să se ascundă ceva, nu cunosc, dar în businessul mare este imposibil să o faci, pur tehnic. Unde mai pui, că în clipa în care noi am atins un anumit nivel – acum cca 20 de ani - am înțeles că angajații noștri nu ne vor înțelege, dacă vom practica anumite scheme. Oamenii vor să acumuleze pensii, să primească salarii bune, ei vor să acceseze credite – acolo se cer certificate de venit. Plus la aceasta, cineva trebuie să achite impozite. Copiii noștri merg la grădinițe, la școală, peste tot e nevoie de finanțare. Iată de ce noi din principiu nu participăm la careva scheme, și pe alții nu-i sfătuim să o facă.

-Este vorba despre responsabilitatea socială a businessului? 

-Putem spune și așa. Însă responsabilitatea socială a businessului nu constă doar în asta. Noi avem diverse programe de binefacere. Anual, bugetul de sponsorizări numără 7-8 milioane de lei. Am susținut casele de copii, dar acestea au fost distruse. Azi continuăm să susținem școala internat nr.3 din Chișinău și, în calitate de consilieri municipali, eu, împreună cu Ghenadie Botnaru, am pregătit un proiect de decizie, care nu ar permite lichidarea acestei școli. Clasa întîi deja nu a fost completată acolo. Cică trebuie să pasăm acești copii unor oarecare ”asistenți parentali” profesioniști, cineva vrea să distrugă această școală. Dar nu le va reuși, cred eu. 

-Următoarea întrebare ține de faptul că conducerea companiei influențează masiv viața capitalei, prin participarea la activitatea consiliului municipal. În trei ani, împreună cu Ghenadie Botnaru, ați contribuit la combaterea multor nelegiuiri care se făceau în oraș și la promovarea proiectelor de dezvoltare a Chișinăului. Este vorba despre anularea contractului, dezavantajos pentru oraș, a parcărilor cu plată, despre depozitarea deșeurilor, despre interdicția de a construi în interiorul cartierelor locative și în zonele verzi și despre multe altele. A fost greu? 

-N-a fost ușor. Pentru a promova careva decizii sau pentru a stopa niște nelegiuiri, trebuie să formulezi foarte clar: unu – de ce aceasta este o nelegiuire, doi – ce vom obține, noi toți, dacă vom lichida aceste nelegiuiri. Pentru că mulți colegi din consiliul municipal pur și simplu nu atrăgeau atenție la unele chestiuni, iar marele nostru viceprimar îi convingea pe toți că așa cere norma. Adică, omul locuiește în casă 30-40 de ani, el acolo s-a născut, acolo au trăit părinții lui. Dar într-o bună zi se trezește cu un gard în curte! Și pe locul unde era terenul sportiv sau un scuar, crește ceva. Veți spune: ei, și ce? Orașul are puține terenuri, construcțiile cresc… Dar ogrăzile prezintă mediul de trai al oamenilor, parte din viața lor, și încă una foarte importantă. Și dacă ei distrug gardurile sau vin la primărie cu proteste, nu e pentru că sînt scandalagii, dar pentru că le-a fost afectată o parte importantă a vieții lor! Acolo este casa lor. Și în ea brusc dă buzna cineva. Și ce dacă aparține municipiului? Omul care a primit sau a cumpărat acolo un apartament nu știa că peste decenii acolo va fi ridicată o casă, care va fi îngrădită și el nu va avea posibilitatea să vadă soarele, să se plimbe pe acolo unde obșnuia, să se joace cu copiii pe terenul respectiv, iar bătrînii – să se odihnească pe o bancă din scuar. Și după ce noi am vorbit despre aceste lucruri de două, de trei ori, treptat și alți colegi din consiliul municipal au înțeles și ne-au susținut în decizia dată: în iulie 2017 pentru ea s-a votat cu majoritate de voturi. 

Asta se referă și la restricțiile privind construcțiile de-a lungul străzilor în zonele verzi, între case și trotuare: am fost susținuți. Ceva-ceva se mai construiește, acolo unde conducerea primăriei a eliberat autorizații înainte de a fi luată decizia privind restricționarea construcțiilor, și acum ea își apără aceste decizii. Instanțele au ținut partea dezvoltatorilor, de aceea în unele locuri mai avem asemenea șantiere. Dar în ansamblu noi am reușit să stopăm acest lucru. Dacă explici oamenilor, inclusiv colegilor noștri, de ce aceste lucruri nu-s în interesul orașului, ei înțeleg și ne susțin.   

-Ce alte proiecte vor mai fi realizate înainte de expirarea mandatului? 

-Pregătim acum un proiect privind școala internat nr.3, despre care am vorbit deja. Altă problemă ține de calitatea materialelor de finisare pentru trotuarele chișinăuiene. Ce formează fața orașului? Zonele verzi, clădirile și trotuarele. Trotuarele care se fac la noi prezintă varianta cea mai proastă dintre cele bune. Poate ați văzut trotuarele din orașele europene, inclusiv cele din fosta URSS (Moscova, Piter) sau din alte țări. Ca regulă, este vorba despre granit sau altă piatră naturală, aceste trotuare stau sute de ani. Iar dacă este vorba despre lespezi, acestea au o cantitate mare de incluziuni de granit, apoi suprafața este lustruită în așa fel, încît devine durabilă și are un aspect estetic plăcut. Un astfel de proiect am pregătit noi.  

Încă o problemă vrem s-o rezolvăm în timpul apropiat. Avem o listă de terenuri (sute!) care cumva au fost trecute la privat sau închiriate și care se află în zonele verzi, dar nu figurează ca atare. Noi am pregătit un proiect de decizie pentru ca aceste terenuri să fie trecute la zone verzi, cu restricțiile corespunzătoare de construire acolo. Da, vor fi afectați oamenii care le-au primit într-un fel sau altul, dar va fi o decizie în interesul majorității. De aceea am prevăzut mijloace pentru răscumpărarea terenurilor de acest fel, în interesul orașului. Mai avem un șir de proiecte de decizii, pe care ne vom strădui să le ducem pînă la capăt. 

Se va plăti nu pentru roboți, ci pentru aer curat”

-Revenind la afaceri. Businessul este un lucru dur, care presupune concurență. Aveți concurenți? Luptați sau colaborați cu ei?

-Desigur, avem concurenți și noi colaborăm cu ei. Că doar avem interese comune! Spre exemplu, facem parte din Asociația importatorilor autorizați de automobile. Ne-am unit forțele pentru a încerca să convingem legiuitorii, că automobilele trebuie să fie curate, că trebuie interzis importul în țară a mașinilor mai vechi de 7 ani. Cu regret, uneori nivelul factorilor de decizie de la noi poate fi caracterizat prin fraza: ”Lor le trebuie…”. Nu examinează esența propunerilor, argumentele, pentru ei contează doar faptul că inițiativa vine de la oamenii care, cred ei, vor să-și dezvolte astfel afacerile. Îndeosebi, reprezentanții partidului liberal aveau această atitudine. În rezultat, Moldova este unica țară din Europa, în care nu funcționează  normele ”Еurо 0” privind ecologia transportului adus în țară, chiar dacă și în Ucraina aceste norme există. Sperăm că și la noi va fi înțeleasă această necesitate…   

Mai există și principiul: sîntem mai tari și nu ne temem de concurenți, dar îi stimăm și îi iubim. Dacă concurentul ne-a devansat – analizăm, facem concluzii și tindem să-l întrecem.  

-În țara noastră avem resurse limitate: nu avem teritorii vaste, ieșire la mare, zăcăminte prețioase. Care direcții ar putea da economiei moldovenești șansa să facă un salt înainte, cum credeți?  

-Noi considerăm că la noi pot fi dezvoltate foarte multe direcții. Pe timpul URSS, dacă vă amintiți, aici erau multe întreprinderi: textile, de confecții, constructoare de mașini, electronice, era dezvoltată industria sticlei, cea a covoarelor, iar lista poate continua. Ceva din toate acestea a mai rămas. Puțini cunosc, spre exemplu, că la noi se produc dispozitive de control nedistructiv, care permit testarea construcțiilor metalice. Această companie deține o mare parte din piața CSI. Mai există o companie care produce diferite contoare electrice– pentru apă, gaze - și le vinde în Europa. Se produc la noi și pompe bune, și tehnică agricolă. 

Să nu uităm că avem o Universitate tehnică, care pregătește ingineri. Azi din zece absolvenți poți alege niște băieți buni. Iar dacă va exista cerere, va apare și oferta. Deci, noi putem produce multe și de toate, principalul – să nu prejudiciem mediul ambiant. Putem face o listă cu asemenea produse și dacă producerea lor nu este dezvoltată în țară, să le propunem investitorilor să nu achite impozite pe venit, să zicem, timp de 25 de ani, dar să dezvolte producerea. Poate chiar, peste 10 ani, să li se întoarcă banii. Deoarece statul va rambursa cheltuielile - măcar și prin crearea locurilor de muncă, cu condiția că salariul va fi de minim 400 euro și bugetul va avea venituri. Plus – crearea condițiilor pentru amplasarea acestor întreprinderi în provincie.    

 

Dar cel mai important pentru a izbîndi, cred eu, este să ne curățim țara de tot felul de gunoaie și să implementăm proiecte ecologice de amploare, - de genul celor pe care le realizează compania noastră. După ce vom crea un precedent în domeniul dat, - iar proiectul ”Vioparc„ deja se conturează, - după ce vom crea prima așezare ecologică, veți vedea ce interes enorm va trezi acest fenomen. Treptat, vom transforma toate satele în asemenea așezări ecologice. Prin ce se fac ele interesante? Cu cheltuieli de resurse materiale mai mici ca cele ale unui consumator de azi, omul obține condiții de trai net superioare mediei europene. El trăiește pe hectarul său de teren, are plante crescute conform principiului permaculturii lui Holzer -  ele singure cresc, nu necesită prelucrare. Ai doar sarcina să însămînțezi, să culegi și să consumi. Vă închipuiți ce fel de produse vor fi acestea? Super-curate, gustoase. Unde mai pui, că așezările ecologice practic nu produc deșeuri. 

La proiectarea lor noi prevedem puncte de colectare a surplusurilor de produse agricole, de prelucrare, ambalare și comercializare a lor. Ele pot fi livrate restaurantelor și hotelurilor, care vor fi deschise în fiecare așezare ecologică. Foarte interesant! Eu prevăd un boom în acest sens...

Consider că tot mai populară va deveni curățenia, anume pentru ea vor fi plătiți bani – nu pentru roboți, nu pentru niște blocuri cu o sută de mii de locatari, care se proiectează azi în unele țări. Se va plăti pentru natură, pentru alimente curate, pentru aer curat.  

Însă, cu toate acestea, industria nu va deranja, în special cea constructoare de mașini, care este o ramură interesantă și de perspectivă.         

-Și ultima întrebare. Astăzi, peste 30 de ani, ați putea spune ce înseamnă compania DAAC – pentru stat, pentru angajații ei, pentru Dvs. personal? 

Ce este DAAC pentru stat? O mică parte din ceea ce va fi în viitor. Dacă vorbim despre angajați, eu cred că ei cu toții pot fi mîndri cu faptul că muncesc în această companie și că au perspective minunate. Noi, într-adevăr, investim azi în viitorul companiei și cred că, cu fiece an, munca angajaților va fi tot mai interesantă, iar veniturile lor - tot mai mari. Este un lucru foarte important. 

Ce este DAAC pentru mine personal? În afară de familie, este principala mea realizare, cu ea trăiesc și sper că ea va prelungi viața - și a mea, dar și a celor din jur.      

A intervievat Svetlana Derevscicova   

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load