COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Standardele duble ale partenerilor de dezvoltare sau cum Republica Moldova a fost lipsită de propria limbă

Standardele duble ale partenerilor de dezvoltare sau cum Republica Moldova a fost lipsită de propria limbă

Occidentul a lipsit Republica Moldova de propria limbă, care a apărut înaintea celei românești, spre deosebire de multe alte limbi are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatică, precum și confirmarea documentară a numelui său în documentele cancelariei moldovenești pe parcursul a sute de ani.

Declarația a fost făcută de cunoscut om de afaceri și personalitate publică, consilier municipal, membru al Asociației istoricilor și politologilor, Vasile Chirtoca, în cadrul conferinței internaționale cu tema "Educație Istorică în Moldova independentă: experiența națională și internațională", care a avut loc la Chișinău, transmite Noi.md.

Ca exemplu al unor standarde duble, el a demonstrat cum au fost soluționate problemele etnice și lingvistice în țările fostei Iugoslavii, care, fiind condusă de Serbia ortodoxă, s-a destrămat sub influența activă din exterior.


De exemplu, în Muntenegru mult timp au existat două puncte de vedere cu privire la apartenența națională a populației băștinașe: unii istorici îi considerau pe toți cetățenii din Muntenegru sîrbi (în special în perioada iugoslavă), iar alții îi împărțeau în sîrbi și muntenegreni, definind caracteristicile naționale ale locuitorilor de pe litoral și ale celor din zona muntoasă a țării.

Cu toate acestea, la începutul anilor '90 ai secolului trecut, imediat după începutul destrămării Iugoslaviei, în această țară a apărut o mișcare națională puternică și o mare parte a populației a început să se numească muntenegreni. Acest lucru a coincis cu o creștere bruscă a interesului față de această republică din partea UE și NATO, precum și cu apariția în regiune a unei subdiviziuni a fundației Soros și a unor organizații similare. Și imediat au apărut manuale de istorie a Muntenegrului, în care era prezentată o cale istorică specială a poporului muntenegrean.

Susținătorii existenței unei limbi și a unei naționalități muntenegrene separate, în același timp, au pledat pentru independența politică a Muntenegrului. Participanții la Centrul PEN muntenegrean – organizație a scriitorilor de orientare pro-occidenatală, au protestat împotriva constituției din 1992, care prevedea ca limbă de stat limba sîrbă, argumentînd nemulțumirile lor prin faptul că fiecare națiune are dreptul la limba sa, aducînd ca exemplu limba croată, bosniacă, macedoneană și, cel mai interesant, moldovenească. Ei nu au negat faptul evident că muntenegreana face parte din sistemul lingvistic sîrbo-croat și, practic, nu diferă de cea sîrbă, dar au cerut ca limba lor să fie denumită oficial muntenegreană.

Iar statul Muntenegru a început să lupte pentru ca limba sa să nu mai fie considerată un dialect al sîrbei, din momentul în care și-a declarat independența față de Belgrad în 2006. În 2007, această limbă a fost recunoscută în țară ca limbă de stat, iar cererea de cod ISO a fost transmisă în 2008. La 13 decembrie 2017, Organizația Internațională pentru standardizare a hotărît recunoașterea limbii muntenegrene și separarea acesteia de limba sîrbă.

După cum a menționat Vasile Chirtoca, astfel, cu sprijinul deplin al Occidentului, limba oficială muntenegreană a fost separată de cea sîrbă, a fost constituită în cele din urmă națiunea de "muntenegreni", iar țara foarte repede s-a desprins de Serbia, a intrat în NATO și se îndreaptă spre UE.

Aceeași situație este și în cazul Croației, care, imediat după independență, și-a separat limba, absolut identică, de limba sîrbă și, astfel, în Croația limba de stat este croata în grafie latină. Același lucru este valabil și pentru Bosnia și Herțegovina, în care slavii-musulmani începînd cu 1993 au început să se numească bosniaci, iar în 1994, limba slavilor-musulmani, aproape identică cu cea sîrbo-croată, a început să fie numită bosniacă.

"Față de noi există o atitudine total diferită. Inițial, limbii moldovenești i-au fost atribuite codurile ISO 639: „mo"și "mol", însă în anii 2000 a cestea au fost anulate, iar acum limba moldovenească nu are un cod ISO aparte, iar cunoscutul ghid al limbilor lumii: „Ethnologue: Languages of the world”, cu sediul central în Dallas (SUA), care deține informații despre peste 7.000 de limbi vii ale lumii, nu menționează moldoveneasca ca limbă aparte”, a subliniat cunoscutul om de afaceri.

„De ce, atunci, Occidentul, care a consultat și consultă în mod activ țările balcanice tinere, precum și le oferă tot ajutorul necesar în stabilirea denumirii națiunilor unui stat și a limbii acestuia, nu ajută Republica Moldova în această problemă și, mai mult decît atît, se opune numirii în Republica Moldova a propriei limbi? De ce sîntem lipsiți propria limbă, care a apărut înaintea limbii române, spre deosebire de multe altele, are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatică, precum și dovada documentară a numelui acesteia în documentele cancelariei moldovenești pe parcursul a sute de ani?", a pus o întrebare retorică Vasile Chirtoca.

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load