Autoritățile publice centrale, cele subordonate Guvernului, precum și persoanele publice juridice vor fi obligate să prezinte informații la solicitarea membrilor Consiliului Suprem de Securitate, inclusiv informații care constituie secret de stat, financiar sau bancar. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege de completare a legii securității statului.
Acces la documente și informații secrete vor avea și secretarul general al Guvernului, secretarii de stat din cadrul Ministerelor, șeful și șeful adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. Asta după ce tot vineri, 5 iulie, Parlamentul a votat în lectură finală legea care prevede schimbarea statutului unor angajați ai Guvernului din funcționari publici în funcționari de demnitate publică. Prin această lege a fost instituită și o nouă funcție publică - secretar general al Ministerului.
Funcția de demnitate publică, spre deosebire de funcția publică, oferă posibilitatea persoanelor să aibă acces la documentele și informațiile care conțin secret de stat. Persoanele cu funcții de demnitate publică au dreptul să viziteze autorități publice și persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat și pot fi asistate de un cabinet propriu. Aceste drepturi sînt prevăzute în Legea privind statutul persoanelor cu demnitate publică.
Secretarul de stat, care prin acest proiect devine o funcție de demnitate publică, va fi numit în funcție și demis de către Guvern, la propunerea ministrului, iar numărul secretarilor de stat în cadrul Ministerului va fi stabilit în funcție de domeniile de activitate. Secretarul de stat al Ministerului se va afla în subordinea ministrului și va avea drept prerogativă asistarea ministrului în activitatea de conducere a Ministerului în procesul de realizare a programului de guvernare.
Secretarul general al Ministerului, cu statut de funcționat public, va asigura realizarea legăturilor funcționale dintre conducerea Ministerului și corpul de funcționari publici, precum și dintre subdiviziunile interne ale aparatului central al Ministerului.
Într-o postare pe Facebook, deputatul fracţiunii PAS, președintel al Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Sergiu Litvinenco a îndemnat actualii secretari de stat şi pe cei generali din cadrul Ministerelor, șefii și șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat să demisioneze. Asta pentru că proiectul prevede că acestor persoane li se păstrează condițiile de salarizare pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar ulterior modificarea Regulamentelor de activitate ale Cancelariei de Stat și ale Ministerelor. Astfel, în această perioadă, în unele instituții ne-am putea pomeni că sînt două persoane în aceeași funcție.
„După ce va demara concursul pentru funcțiile publice de secretari generali ai ministerelor, Guvernul va preaviza și, după 30 de zile de la aceasta, va elibera din funcții actualii secretari de stat, secretari generali de stat, șefi și șefi adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. Nu exclud că unii dintre ei - cei care sînt profesioniști, integri și care nu au desfășurat contrar legii activități militante în favoarea PD în campanie - vor fi numiți (confirmați) în noile posturi. Pentru a debloca operativ activitatea ministerelor și, totodată, pentru a respecta drepturile funcționarilor PD, s-ar putea că în cele 30 de zile de preavizare să existe situații în care în funcțiile de secretari de stat să fie atît persoane nou-numite, cît și vechii funcționari PD (care vor sta 30 de zile la serviciu fără să facă ceva și vor primi salariul). Pentru a nu exista cheltuieli nejustificate, îndemn toți actualii secretari de stat, secretari generali de stat, șefi și șefi adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat să demisioneze. În caz contrar, vom fi în situația în care timp de 30 de zile vechii funcționarili PD nu vor face nimic, însă vor primi salariul”, a subliniat Litvinenco.
Un alt proiect votat de Parlament introduce obligativitatea prezentării la Consiliul Suprem de Securitate a informațiilor și datelor ce țin de securitatea națională, apărare și ordinea publică, inclusiv cele ce constituie secret de stat, comercial sau bancar. Potrivit proiectului, refuzul autorităților de diferit nivel de a furniza datele solicitate de membrii Consiliului ar putea să fie sancționat administrativ sau chiar penal.
Adăuga comentariu