Raport: Noul penitenciar din Chișinău, în întîrziere cu cel puțin 54 de luni

Noul penitenciar din mun. Chișinău ar urma să fie gata abia în 2022, deși inițial s-a prevăzut la lucrările de construcție să se încheie anul trecut.

Un raport de audit al Curții de Conturi constată că implementarea proiectului, la sfîrșitul lui 2019, era în întîrziere cu 54 de de luni față de termenele stabilite, nefiind valorificate mijloace în sumă de peste 153 de milioane de lei. Din cauza condițiilor degradante de detenție, an de an, Rep. Moldova este condamnată la CEDO fiind obligată să achite despăgubiri reclamanților.

Raportul Curții de Conturi relevă că, deși, lucrările de proiectare au început în 2016, construcția propriu-zisă a penitenciarului nu a început nici către finele anului trecut. Cu toate acestea s-au cheltuit peste 11 milioane de lei pentru salarizarea personalului Unității de Implementare a Proiectului. Membrul Curții de Conturi, Petru Rotaru, a întrebat reprezentații echipei de implementare dacă anul 2022 este un termen real în contextul în care pînă acum s-au admis întîrzieri la executarea proiectului.

Managerul de proiect în cadrul Unității de Implemnetare, Igor Eșanu, a menționat că pînă acum a avut loc mai multe licitații pentru selectarea companiei de construcție, care, însă, au eșuat. Acum se poartă discuții directe cu trei companii, iar la începutul toamnei ar urma să fie semnat contractul. El a dat asigurări că în doi ani, noul penitenciar va fi operațional.

În 2019, la solicitarea Ministerului Justiției a fost majorată suma împrumutului oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu zece milioane de euro, valoarea totală a împrumutului fiind de 49 de milioane de euro. Totodată, Guvernul urmează să majoreze contribuția sa cu 2,3 milioane de euro pînă la valoarea de 6,8 milioane de euro.

Anul trecut, Republica Moldova a pierdut trei dosare la CEDO din cauza condițiilor inumane și degradante din penitenciare.

La 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, Guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție.

În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.