Paștele la moldoveni

Paștele la moldoveni

Învierea Domnului sau Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sărbători religioase care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos – Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu.


Paștele este sărbătoarea cea mai sfîntă din calendarul creștin, urmată de Crăciun.


Pentru ortodocși Paștele semnifică trecerea de la moarte la înviere și la viața veșnică. Viaţa şi moartea, învierea, poruncile lui Isus − exemplu sigur de urmat pentru toţi creştinii întru nemurire. În fiecare an Sfintele Paști se sărbătorește primăvara. Paștele (Pascalia ortodoxă) s-a stabilit în acord cu criteriile adoptate la primul Sobor Ecumenic (a. 325) de la Niceea, să se sărbătorească în prima duminică ce urmează după luna plină a echinocțiului de primăvară, nu mai devreme de 4 Aprilie.Toate bisericile creştine ortodoxe sărbătoresc Paştele pe stil vechi, cu excepţia celei din Finlanda, care a trecut la stilul gregorian (cel nou), în totalitate.


Se cunosc mai multe obiceiuri și credințe specifice Duminicii Floriilor: cine înghite trei mugurași de salcie va fi sănătos tot anul, este bine să se planteze pomi și flori în această zi, să se pună ramuri de salcie în grădini și vii pentru a le proteja de vătămători.


Pregătirea bucatelor pentru Paști începe în Săptămîna Mare, fiind respectată o anumită rînduială. Se pregătesc afumăturile din carne: jambonul, pastrama, cîrnații de casă. Cu o zi înainte de Paști se pregătesc și alte bucate precum: răcituri, pîrjoale, miel copt, friptură de miel, diferite salate. În Joia Mare gospodinele coc pască. Conform tradiției în Moldova se cunosc două feluri de pască: pasca cu brînză, și pasca dulce răspîndită și cu termenul cozonac.


Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcînd parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.


Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. În vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Spre regret astăzi unele metode de vopsire cu coloranți s-au uitat, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătăți. De rînd cu vopsirea ouălor într-o singură culoare s-a practicat și se continuă încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.


Continuarea articolului pe moldovenii.md.


Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load