Mișcarea antiunionistă. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Mișcarea antiunionistă. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Alegerea aceluiaşi domn în Moldova şi Valahia a produs uimirea Curţilor europene, fiind interpretată de marile puteri ca o încălcare a prevederilor Convenţiei de la Paris. Uniunea personală nu era recunoscută de Marile Puteri. La Iaşi şi la Bucuresti funcţionau două guverne şi două Adunări, iar organizarea administrativă era lipsită de unitate. Prin Conferinţa organizată în martie 1859 la Paris, Franţa, Anglia, Rusia şi Sardinia au recunoscut actul din 24 ianuarie; Austria şi Turcia şi-au dat acordul în septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui A.I. Cuza. În urma unor repetate stăruinţe Poarta este de acord (firmanul din 2 decembrie 1861) să recunoască Unirea, dar numai pe durata domniei lui Cuza, cu un singur guvern şi un singur parlament care îşi deschise şedinţele la Bucureşti la 24 ianuarie 1862. Anume la 24 ianuarie 1862, prima Adunare unică a Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei adopta numele de România pentru noul stat şi proclama Bucureştiul capitala ţării.

Guvernul condus de moldoveanul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865) este considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare. Acest guvern avea în programul său legislativ: reforma electorală şi agrară, organizarea armatei, reforma instrucţiunii publice, secu­larizarea averilor mănăstireşti etc.

Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load