Perioada 1-9 (12) martie este cunoscută în popor sub denumirea de Zilele Babei Dochiasau Zilele Babelor.
Sărbătoarea populară a Babelor este strîns legată de cea a Mărţişorului. Exista obiceiul ca fiecare om să-şi aleagă o zi de la 1 pînă la 9 (12) martie, o anumită „babă" pentru a-şi putea prefigura, în funcţie de evoluţia vremii, norocul sau neşansa din acel an.
O legendă veche spune că: „tare demult trăia pe pămînt o babă foarte rea, care avea o noră și-i dădea de lucru în fiecare zi tot mai greu și mai greu, să-i aducă fragi copți, deși încă nu se terminase luna lui Faur, cîte și mai cîte nu-i cerea hîrca bietei fete. De fiecare dată însă nora reușea imposibilul, fiind ajutată ba de Sfîntul Petru, ba de un flăcău frumos, numit Martie. Văzînd cum stau lucrurile, amăgită și de un soare arzător Baba Dochia, înrăită și de iarnă obosită, vru să se suie în munți, ca-n luna lui mai, dar n-a uitat să-și ia cu ea oile și cojoacele (12 la număr). Potrivit legendei ea îmbla prin pădure și torcea lînă și a găsit o para (ban vechi, de origine turcească), căruia i-a făcut o gaură și l-a legat cu un fir de lînă." De atunci se spune, că se face mărțișorul. La finalul legendei baba de rea ce era se transformă în stană de piatră. Trebuie să precizăm că această legendă prezintă simbolic opoziția dintre iarnă și vară, dintre frig și cald, conflictul dintre soacră și noră, moartea şi reînvierea simbolică (începutul anului agrar şi ziua echinocţiului de primăvară în Calendarul Iulian), continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.
Adăuga comentariu