În cazul în care un migrant a încălcat de două ori regulile de ședere în Rusia, acesta poate fi deportat sau îi poate fi anulat permisul de ședere.
Dar oare toate încălcările sînt destul de grave, pentru a fi aplicată o astfel de pedeapsă aspră? Curtea Supremă intenționează să nu abordeze, în mod formal, evaluarea cauzei. Ce circumstanțe vorbesc în favoarea migrantului și care sunt cele împotriva lui, explicăm în baza exemplului mai multor cazuri ale Curții Supreme, în care se aplică pozițiile Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
În Rusia se află peste 9 milioane de străini. Majoritatea dintre ei au venit în căutare de lucru. Migranții trebuie să respecte toate regulile de ședere în Federația Rusă, care sînt destul de numeroase: trebuie să comunice la timp despre unde domiciliază, să se înregistreze la locul de reședință, să verifice validitatea documentelor etc. Dacă încalcă, riscă amenzi, iar în unele cazuri, cu expulzarea din Rusia. Dacă un migrant nu este de acord cu o astfel de decizie, el poate face resurs în instanța de judecată.
Iar aici pot exista abordări diferite de evaluare situației. Cînd abaterile sunt suficiente, pentru a fi expulzat cetăţeanul, acestea fiind însă neînsemnate și deloc periculoase pentru societate. Judecătoriile rusești de la fața locului analizează, formal, cazurile de deportare, în principal, ca sancțiuni pentru încălcările imigraționale, susţine partenerul KA “Starinski, Korceago şi partnerii”. Încălcări sînt, prin urmare, conform legii trebuie deportaţi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului însă adoptă o poziție diferită. "Deși statul trebuie să asigure controlul migrației, expulzarea în afara țării poate încălca dreptul omului la viața personală și de familie. De aceea, această decizie trebuie justificată de o necesitate socială extremă și să aibă un scop legitim", citează din regulamentul CEDO avocatul companiei “Barşevski şi partenerii” Elena Mihalevici. Astfel, ghidată de această instanță, Curtea Supremă a început să corecteze, mai des, abordarea formală a instanțelor inferioare, ceea ce ar trebui să schimbe practica, speră Starinski.
Cînd legătura cu Rusia este mai apropiată decît cu Patria
Cetățeanul Moldovei Ilia Munteanu locuiește și lucrează în Rusia, de mulți ani. În anul 2011, împreună cu soția sa, care are cetățenia FR, au cumpărat un apartament în oraşul Briansk, în familia lor s-a născut un copil. Dar după cîțiva ani a început o linie neagră în viața imigrantului. L-a pălit nenorocul să încalce de două ori cerințele pentru cetățenii străini. În mai 2016, Munteanu nu a fost informat la timp despre faptul, unde domiciliază. Era o procedură obișnuită pentru el (trebuia să informeze autorităţile o dată pe an), dar de această dată soția lui a ajuns la reanimare și a trebuit să stea cu copilul. Apoi Munteanu a întîrziat cu înregistrarea la locul de reședință (conform legii este permisă întîrzierea nu mai mult de 7 zile). De ambele ori protocolul administrativ, partea 1 a art. 18.8 din Codul administrativ ("Încălcarea de către un cetățean străin a regulilor de ședere în Federația Rusă") fiind încălcat. Două astfel de încălcări pe parcursul anului reprezintă vestea proastă pentru un străin, care poate fi expulzat din Rusia (partea a 4-a articolului 18.8 din Codul administrativ) sau să-i fie anulat permisul de ședere (articolul 7 paragraful 1 al articolului 9 din Legea FR"). Munteanu a fost lipsit de un permis de ședere, eliberat până în anul 2021. Cetăţeanul străin însuși nu a negat încălcările, dar a fost convins că aceasta este o pedeapsă excesivă. El a decis să-și dovedească cazul în instanță. Acolo a reamintit că de mulți ani locuieşte în Rusia, aici are un apartament, o soție și un copil.
Cu toate acestea, instanța districtuală a fost de partea Ministerului Afacerilor Interne din regiunea Briansk: a concluzionat că pedeapsa a fost impusă strict conform legii. Curtea nu s-a lăsat convinsă de argumentele lui Munteanu. Chiar dacă este căsătorit cu o cetățeancă a Rusiei și are cu ea un copil, acest lucru nu-l justifică și nu are nimic de-a face cu încălcările sale. Lui i-a fost anulat doar un permis de ședere și el nu a fost expulzat din țară, astfel încât reclamantul ar putea continua să trăiască împreună cu familia sa în apartamentul său. Astfel, instanța districtuală a explicat de ce nu a fost încălcat dreptul lui Munteanu la viața privată și la viața de familie (articolul 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale). Decizia nr. 2a-621/2017 a contestat recursul. Judecătoria districtuală a confirmat că migrantul trebuie să fie deportat, deoarece el a încălcat de două ori regimul șederii sale în Rusia. Faptul că bărbatul are aici o familie și un apartament, este puțin relevant în acest caz, a decis instanța districtuală.
O astfel de abordare formală nu a plăcut Consiliului de administrație al Curții Supreme. Aceasta a fost de acord cu reclamantul că pedeapsa este prea gravă pentru astfel de încălcări minore, căci încălcă drepturile lui Munteanu la viața personală și familială. Curtea a trebuit să evalueze durata șederii unui cetățean străin în Rusia, statutul său civil, atitudinea față de plata impozitelor rusești, veniturile și securitatea locuințelor în Federația Rusă, ocupația, profesia etc. - în decizia Curții Supreme nr. 83-KG18-6, este citată poziţia Curţii Supreme din Decizia № 5-P din 17 februarie 2016. Cu o astfel de justificare, casarea a decis în favoarea lui Munteanu și i-a recunoscut valabilitatea permisului său de ședere.
Într-o situație similară s-a pomenit un cetățean al Uzbekistanului, Valery Zolotarev. Acesta, de asemenea, a locuit timp de mulți ani în Rusia, dar în anul 2016, pentru două încălcări, i-a fost interzis să intre pe teritoriul Federației Ruse și două instanțe au susținut decizia în cauză.
Aceasta a fost revizuită de Curtea Supremă, care a subliniat, din nou, inadmisibilitatea unei abordări formale. El a accentuat circumstanțele importante ale cazului, cărora instanțele inferioare nu le-au acordat importanță. Reclamantul este căsătorit cu o cetățeancă a Federației Ruse, cu care au o gospodărie comună, din anul 2008, ea acum însă este grav bolnavă și nu se poate deservi pe deplin pe sine. Zolotarev are un loc permanent de muncă, este înregistrat la Serviciul Fiscal, iar în Uzbekistan nu are nici rude, nici proprietăţi, este listat în definiția nr. 48-КГ18-6. Reclamantul a confirmat cu un certificat că nu a fost înregistrată nici o casă sau un apartament acolo pe numele lui. Toate acestea au convins Curtea Supremă că a fost necesar să i se permită lui Zolotarev să intre în Rusia.
Ce circumstanțe pot fi atenuante şi în favoarea unui cetățean străin:
- ca acesta să locuiască demult și în mod legal pe teritoriul Federației Ruse;
- să fi absolvit un curs la o instituție de învățământ din Rusia;
- are soț / soție cu cetățenie rusă, locuiesc împreună și au o gospodărie comună;
- educă copiii-cetățeni ai Federației Ruse, poate chiar și copiii soției din căsătoria anterioară;
- rudele apropiate (soț / soție/ copii) au nevoie de îngrijiri speciale din partea lui, de exemplu, sînt invalizi;
- deţine un apartament sau o casă în Rusia;
- are loc de muncă stabil, plătește impozite, respectă legea;
- persoana se străduie să respecte regulile de ședere pe teritoriul Rusiei, iar încălcările minore ale regimului migrațional sînt neînsemnate (de exemplu, a depus documentele, dar la momentul nepotrivit);
- nu și-a lăsat în ţara natală familia, apartamentul, casa;
- ori de cîte ori acesta poate fi deportat, se desfășoară acolo acţiuni militare sau există o altă amenințare pentru viața și sănătatea sa. Reclamantul a solicitat statutul de refugiat, dar nu a reuşit să-şi perfecteze documentele.
Chiar dacă o persoană nu are documente, care să confirme dreptul de ședere în Federația Rusă, aceasta nu poate fi deportată, dacă are aici soție / soț și copil (decizia nr. 86-АД17-5).
Care ar fi circumstanțele împotriva unui cetățean străin:
cetăţeanul străin locuiește ilegal în Rusia o perioadă îndelungată de timp și nu face nimic, pentru a corecta situația;
- migrantul a luat măsuri de legalizare numai după ce a fost amendat pentru încălcarea regimului;
- migrantul susţine, că îi este frică să se întoarcă în Patrie, unde au loc atacuri armate şi situaţia politică este nestabilă, deşi în documentele relevante, scopul intrării pe teritoriul Rusiei era indicat “munca”;
- nu are un venit permanent;
- a fost, în mod repetat, tras la răspundere pentru migrație și alte capete de acuzare;
- cetățeanul străin nu locuiește împreună cu soțul, nu plătește ajutorul material pentru copil și nu participă la educarea copilului;
- căsătoria a fost încheiată, după ce migrantul a început să aibă probleme în țara-gazdă.
Surse: definițiile nr. 78-АД17-14, 85-АД17-1, 69-АД 17-5, 58-АД17-6 și altele.
Un contravenient rău intenționat al regimului de şedere poate fi deportat, chiar dacă are soț / soție și copil în Rusia (nr. 18-АД18-8).
Adăuga comentariu