Fidelitate față de tradiție

Fidelitate față de tradiție

Despre viața de zi cu zi, tristețile și bucuriile industriei moldovenești de lactate.

În ultimii ani, în conștiința maselor, Moldova se asociază cu un tablou nu tocmai optimist: populație aptă de muncă plecată peste hotare, sate pustiite, o economie națională care leagă tei de curmei. Parțial, de această percepție sîntem vinovați și noi, jurnaliștii, care ne-am dezvățat să observăm lucrurile bune, tindem să atragem atenția auditoriului asupra ”senzaționalului” fără a ne trudi uneori să verificăm autenticitatea celor publicate.

Dar e suficient să se iște un scandal, cum s-a întîmplat la începutul lui februarie curent cu istoria difuzată de presă privind conținutul de grăsimi vegetale în produsele lactate autohtone, ca să începi să te clarifici, să pătrunzi în amănunte, și apare o imagine a unei Moldove diferite, a unei țări în care oamenii, în pofida greutăților, continuă să trăiască, să producă mărfuri de care are nevoie populația.  

În anii 1990, cînd în Moldova Sovietică era în plină distrugere baza dezvoltată a materiei prime, domeniul lactatelor, ca și celelalte domenii care se ocupă de prelucrarea produselor agricole, s-a confruntat cu probleme enorme. Și astăzi există multe probleme. Dar domeniul a supraviețuit. Și nu doar a supraviețuit, ci a reușit să se și dezvolte chiar și în condițiile lipsei totale a unui politici adecvate de susținere a producătorilor moldoveni de către stat.

Portalul NOI.md a rugat-o pe Elena Belan,director general al celui mai mare producător de lactate din Moldova – compania JLC, să spună cum a fost posibil acest lucru.

Laptele luat ca bază

Firește, prima noastră întrebare a fost asociată cu aruncarea în spațiul informațional a ”bombei” cum că în produsele lactate nu ar exista lapte. Anume cu un asemenea titlu a apărut într-o ediție periodică publicația care a provocat un scandal mediatic.

Еlena Belan: „Nu-i adevărat. Laptele integral este pentru noi principala materie primă din care se produc lactatele. Numai în anul 2017 două dintre fabricile noastre de lactate – JLC din Chișinău și Incomlac din Bălți – au achiziționat 60 de mii de tone de lapte, inclusiv de la populație 35,5 mii de tone și de la ferme 24,5 mii de tone. Printre acestea este și ferma noastră proprie din satul Rujnița, care furnizează cca 2 mii de tone. În timpul rece al anului noi importăm lapte: anul trecut, din România și Ucraina au fost importate cca 20 de mii de tone.

Chiar și vara, cînd, comparativ cu perioada de iarnă, cantitatea de lapte se triplează – iar Moldova este unica țară postsovietică cu un factor sezonal atît de ridicat, 1:3, – noi nu refuzăm surplusul de materie primă și recepționăm laptele. O facem pentru a susține gospodăriile țărănești. În caz contrar, vacile vor fi sacrificate și restabilirea efectivului de cornute ar fi foarte problematică. În plus, mai ținem cont și de factorul social – populația îmbătrînește, în sate nu va mai avea cine produce lapte.

Această politică de achiziționare a materiei prime contribuie la dezvoltarea gospodăriilor de fermieri, în special în zona de centru a țării. Spre exemplu, în 2016, la Ialoveni a fost deschisă o fermă de lapte, care azi ne furnizează 8 tone de lapte zilnic. Conform datelor pentru anul trecut, livrările de lapte de la gospodăriile de fermieri au crescut considerabil.

Dacă există un surplus de lapte, ar fi o prostie să folosim altceva ca bază pentru produsele lactate. Vara uscăm surplusul de lapte, producem unt. Untul și laptele-praf degresat este exportat în Rusia, Kazahstan. Înainte de conflictul din Siria îl livram în țările din Orientul Apropiat.”

Nota portalului NOI.md: Deoarece fabricile noastre de lactate, din lipsa materiei prime, sînt nevoite să importe o parte din materia primă, după semnarea Acordului de asociere RM-UE, producătorii s-au confruntat cu anumite probleme. Acest acord stabilește anumite condiții pentru importul produselor lactate. Pentru importul laptelui ca materie primă, fără taxe vamale, este stabilită o cotă de doar 5 mii de tone – aproape nimic. Taxa pentru importul friștii folosite ca materie primă este de tocmai 15%. Pentru pozițiile care permit importurile din UE – laptele ambalat, smîntîna și untul – cota scutită de taxe este de 1 mie de tone.

S-ar părea că este o protejare a pieței, dar pe de altă parte nu există taxe pentru produsele de lapte acru, care includ, în fond, iaurturile. Reiese că în Moldova pot fi aduse produse foarte profitabile, pe care le-am putea produce în țară. Solicitările producătorilor de a exclude taxa pentru importul materiei prime pentru a asigura pe deplin capacitățile de producere autohtone și a crea condiții pentru concurența loială cu lactatele de import statul nostru le-a lăsat fără răspuns.

Fabricile de lapte sînt nevoite să aducă materie primă, achitînd taxe, deși este nerentabil, doar ca în perioada de iarnă să susțină piața moldovenească. Dacă volumul ei se va reduce, imediat ne vor năvăli producătorii străini. Este cunoscută politica giganților transnaționali din România și Bulgaria, care storc din producătorii locali pînă la 40%, ceea ce omoară industria laptelui. Să concureze cu Germania și alte țări din UE, unde se pot produce 200 de tone de lactate pe o singură linie, fără pierderi la pornire și oprire, nici Moldova, nici țările Europei de Sud-Est astăzi nu pot.

Analize care generează întrebări

Totuși, deoarece analizele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au depistat în unele specii de produse lactate o cantitate mare de grăsimi vegetale, am vorbit și despre aceasta. Vom aminti că istoria a început cu studiul inițiat de Fondul neguvernamental „Europa de Est”. Expertiza produselor lactate comandată de acest fond pentru prezența grăsimilor vegetale a fost efectuată în noiembrie 2017 de către Laboratorul de încercări ale produselor agroalimentare al Centrului de Metrologie Aplicată și Certificare (СМАС). Au fost supuse analizei 126 de mostre de produse lactate autohtone și de import. Din 94 de mostre ale producătorilor autohtoni, devieri de la normă s-au depistat în 23, iar din 32 importate – în 5 probe. Majoritatea absolută, mai bine de trei sferturi dintre mostrele produselor lactate moldovenești a corespuns standardelor de stat în vigoare, însă demascatorii au preferat ”să nu observe” acest lucru.

După publicarea rezultatelor studiului – apropo, acestea au fost publicate tocmai în februarie 2018 , adică tocmai peste trei luni (?) – producătorii care nu au fost de acord cu ele au solicitat o expertiză repetată, efectuată de alte laboratoare.

Еlena Belan: „Au apărut destule întrebări și față de metodica efectuării cercetărilor de către СМАС, comandate de Fondul «Europa de Est», în special față de interpretarea pe care a avut-o mass-media. Chiar dacă nu ținem cont de faptul că au fost supuse atacului produsele pe care noi le considerăm drept cartea noastră de vizită – în primul rînd brînzeturile granulate cu nivel redus de grăsime, de la 0 % la 6 %, felul cum a prezentat presa datele obținute (de a căror veridicitate noi ne îndoim) vorbește despre incompetența elementară a autorilor publicației.

Spre exemplu, au scris că, în brînza de vaci „Fitness”cu grăsimea de 0%, grăsimile străine constituie 79,52%, iar în brînza „De casă” cu grăsimea de 6% – la nivel de 95,81%. Chiar dacă presupunem că acolo există grăsimi vegetale, asta nu înseamnă că aceste produse constau din grăsimi străine la nivel de 79% sau 95%. Acești indicatori se referă la masa totală de grăsimi, iar în masa produsului ele constituie cote infime. Specialiștii înțeleg acest lucru, dar consumatorul, după o asemenea informație distorsionată, este îngrozit. Dar repet, noi cu acești indici mizeri nu sîntem de acord.

La 5 februarie, deja după scandaloasa publicație despre ”lactatele” fără lapte, ANSA a început să selecteze mostre pentru propria analiză: la două întreprinderi, în rețeaua de comerț, la un magazin angro și în supermarketuri. Rezultatele au fost altele. Astfel, în brînzeturile granulate nu s-a confirmat prezența grăsimilor vegetale. Așa că toată producția noastră din această gamă de la 0% la 6% – Fitness, Grăuncior, Gingășie, De casă, Făguraș – a fost reabilitată.

Dar, din motive necunoscute, au fost depistate grăsimi vegetale în brînzeturile cu nivel redus de grăsimi – de la 2% la 5%, iar gravitatea lor specifică era diferită de cea indicată în studiul Fondului «Europa de Est». Recunosc, am fost uimiți. Pornind de la o logică elementară, un asemenea adaos de grăsimi vegetale ar fi nerentabil economic pentru orice producător.

Aceeași nedumerire au exprimat-o și angajații filialei Chișinău a ANSA. Conform calculelor lor, în acest caz volumul produs – un kilogram de produs – ar putea conține doar 1,5 grame de grăsimi vegetale – o picătură în mare. Este tocmai cazul cînd și reputația are de suferit, și beneficiul este zero. În același timp, în produsele cu nivel ridicat de grăsimi, analiza ANSA a depistat doar prezența grăsimilor lactate. Totuși, pînă la clarificarea tuturor circumstanțelor, am fost nevoiți să stopăm producerea și să scoatem din comerț aceste două feluri de brînză”.

Nota NOI.md: Faptul că rezultatele analizelor moldovenești nu întotdeauna pot indica greșelile producătorilor de lactate a fost nevoită să-l recunoască și Galina Cecico, șefa Laboratorului CMAC, care a îndeplinit comanda Fondului «Europa de Est». Iată declarația ei pentru presă: „Metodica ISO 17025 este una de referință, care necesită echipamente speciale. Nici unul dintre punctele de colectare a laptelui din republică nu dispune de ele, de aceea, la etapa dată se pot comite încălcări. Standardul prescrie clar cazurile în care în produsul lactat poate pătrunde grăsimi străine. În primul rînd – dacă laptele a fost amestecat, adică în materia primă a fost nu numai lapte de vacă, dar și de capră, oaie, etc. În al doilea – dacă laptele provine de la o singură vacă. În al treilea – dacă animalele au fost hrănite cu furaje energizante, în special – care conțin șrot de rapiță. Componența produsului poate fi modificată, dacă laptele a fost supus procedurii de separare (în stratul superior vor nimeri grăsimile din lapte, în cel inferior – cele vegetale, apărute din cauza particularităților hrănirii). Este important și faptul dacă la producere este folosită coraslă de la vaci care au fătat recent. În sfîrșit, grăsimile vegetale apar dacă lactatele au fost produse din lapte degresat sau din ser. Munca noastră oferă informație pentru meditație.”

În presă au apărut și mărturiile demne de atenție ale Svetlanei Burlacu, şefa laboratorului Centrului Republican de Diagnostic Veterinar. Vorbind despre expertizarea cu utilizarea metodei standard, acreditate din 2011, de depistare a grăsimilor străine în produsele lactate, specialistul concretizează că, în timpul expertizării, este posibil un așa-numit rezultat pozitiv fals. „Rezultatul expertizei poate fi pozitiv în mai multe cazuri: dacă laptele folosit nu este de vacă și provine de la alte animale; dacă vacile au fost hrănite excesiv cu furaje de rapiță; dacă a fost folosit laptele supus fracționării colesterolului; dacă a fost folosit lapte-praf”, afirmă Burlacu.

Imperfecțiunea metodicii de analiză a forțat JLC-ul, ai cărei tehnologi susțin că este imposibilă prezența grăsimilor vegetale în brînzeturile cu nivel redus de grăsimi, să solicite consultarea Institutului Cercetări Științifice în Domeniul Industriei de Lactate din Rusia. Este un institut notoriu, cîndva principalul din industria sovietică de lactate, iar fabricile de lapte din Chișinău și Bălți, la fel ca celelalte, au fost construite și au lansat producerea conform tehnologiilor sovietice testate. Compania se află în așteptarea răspunsului oficial.

Ea a mai încheiat cu SGS-Moldova un contract ce face posibilă trimiterea produselor la laboratoarele independente din alte țări și utilizarea altor metode de analiză la efectuarea cercetărilor.

Încă un fapt. La 27 septembrie 2017, la Chișinău și-a desfășurat lucrările un forum la care a fost făcut bilanțul sprijinului acordat de consilierii UE unor ramuri ale economiei Moldovei. În cadrul lui a fost efectuată o vastă cercetare a produselor lactate. Mostrele selectate au fost trimise pentru expertizare în Lituania. Rezultatele trimise conțineau zeci de indicatori la fiecare analiză. Față de produsele JLC pretenții nu au existat.

Iar peste două luni, în rezultatele analizei efectuate de o altă organizație ele au apărut brusc. Situația cerea o atitudine cumpătată, căutarea unor soluții comune ale ANSA și producătorilor față de care există suspiciuni, o examinare atentă a fiecărei poziții. În loc de toate acestea posesorul informației ”senzaționale” în persoana Fondului «Europa de Est», acoperindu-se cu fraze despre protecția consumatorilor, s-a grăbit să o publice. A și făcut-o, într-o interpretare extrem de tendențioasă și neprofesional din punct de vedere jurnalistic. Producătorului autohton i-au fost aduse pagube și nici consumatorul moldovean nu a avut de cîștigat din panica iscată.  

Identitatea corporatistă – garanție contra falsurilor

Putem vorbi mult despre problemele producției industriale din Moldova de azi. În acest raționament se va găsi un loc pentru declarații despre absența politicii noastre industriale de stat orientate spre dezvoltare, despre lipsa de calificare a muncitorilor pe care școlile profesionale moldovenești i-au instruit anterior, iar acum nimeni nu pregătește specialiști calificați, despre lipsa multor alte componente necesare unei industrii dezvoltate.  

Sau putem munci pur și simplu, cum o fac cei de la compania JLC. Să fie creat un sistem de aprovizionare cu materie primă a propriilor capacități de producere – 275 de puncte de colectare a laptelui în toată republica. Să fie păstrate locurile de muncă, pentru ca tineretul să nu plece peste hotare, să le fie asigurat un salariu stabil angajaților.

Și încă ceva – să fie respectată marca. Aplicabil pentru întreprinderile JLC, dar și ale majorității producătorilor autohtoni de lactate, nu în ultimul rînd aceasta presupune respectarea culturii tehnologice, formate încă în Moldova Sovietică. Adaptarea ei la noile condiții, modernizarea. Și extinderea gamei de produse prin livrarea în magazine a noilor lactate, dar și a celor tradiționale care deja au obținut încrederea cumpărătorilor.

Еlena Belan: „Astăzi, la întreprinderile companiei noastre muncesc în total 2097 de persoane: 1003 – la JLC Chișinău, 911 – la Incomlac și 183 – la întreprinderea de transport auto «Zimbru Nord», care, de rînd cu alte produse, transportă și lapte. Este vorba despre oameni de diferite vîrste, ne bucură venirea tinerilor. Reușim să menținem calitatea în conformitate cu standardele existente grație tehnologilor, inginerilor. Eu personal muncesc în industria lactatelor de 35 de ani, dar avem angajați cu un stagiu de 40 și 45 de ani, care împărtășesc cu plăcere experiența lor cu cei tineri – noi îi numim îndrumători.

Odinioară, potențialul nostru de cadre era format din specialiști instruiți la specialitatea «Tehnolog în industria de lactate» în instituțiile de învățămînt superior din toată Uniunea (în RSSM erau pregătiți tehnologi în vinificație și prelucrarea fructelor și legumelor) – la Odessa, Kiev, Vinnița, Moscova, Leningrad. Din generația tînără, avem specialiști care au absolvit facultățile de profil la Sankt-Petersburg. Avem mulți absolvenți ai Universității Tehnice din Chișinău, care, în 2002, a avut prima promoție la specialitatea «Tehnologia laptelui și a produselor lactate».

Eu cred că oamenii care muncesc aici constituie principalul avantaj al întreprinderilor noastre, bucuria noastră cea mai mare.

Un alt avantaj al nostru este rețeaua largă de comerț specializat. Cînd am început să producem produsele noastre combinate, am știut să le reglementăm foarte corect. Am divizat untul și spreadul (produs alimentar pe bază de amestec de grăsimi vegetale și lactate cu fracția de grăsime totală de 39-95 % – NOI.md), brînza și produsul din brînză. Grație comercializării produselor noastre în magazinele specializate, această informație poate fi lesne adusă la cunoștința cumpărătorilor.

La începutul anilor 2000, compania a renunțat la comercializarea untului la cîntar. Situația a fost condiționată de faptul că pe piață se vindea unt contrafăcut cu denumirea «Unt de Bălți». Pentru a evita dăunarea imaginii, am decis să livrăm unt la cîntar numai producătorilor (spre exemplu, ani în șir «Franzeluța» folosește doar untul nostru), și pentru export – în Rusia, Kazahstan, Ucraina.”

Într-un cuvînt, este un proces. Producătorii moldoveni de lactate sînt în continuă mișcare. Nu ne putem opri, asta ar însemna nu doar pierderi economice, iar pierderile nu sînt cel mai strașnic lucru. Lipsa de mișcare poate cauza pierderea întreprinderii, ceea ce pentru angajații ei ar fi o pierdere irecuperabilă.

Acest proces a devenit parte a vieții lor, a unei vieți deloc ideale. În orice proces de producere au loc eșecuri, greșeli. Oamenii care muncesc la JLC înțeleg problemele care apar sînt gata să le rezolve.

Igor Nistreanu pentru NOI.md

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load