Casele de cultură trebuie să devină centre culturale comunitare, care urmează să organizeze viața oamenilor de la sate.
Pentru aceasta este nevoie ca statul să-și îndrepte atenția asupra instituțiilor respective. O asemenea recomandare a fost făcută miercuri, 4 septembrie, în cadrul celei de-a treia runde a discuțiilor publice cu genericul ”Miercurea politicilor culturale pentru Moldova”, organizată de către Centrul de Politici Culturale cu susținerea Visegrad Fund.
În cadrul acesteia, directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a menționat că instituția condusă de el implementează proiectul ”Politici culturale pentru Moldova”, care are drept scop elaborarea unui set de propuneri pentru eficientizarea politicilor culturale în țara noastră în contextul asocierii cu UE și adoptării strategiei de dezvoltare ”Moldova 2030”.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, casele de cultură trebuie să-și diversifice serviciile pe care le prestează, să fie asigurate cu cadre bine pregătite în domeniu, capabile să practice un management cultural eficient.
”E nevoie ca activitatea caselor de cultură să fie orientată spre necesitățile comunității. Noi vedem casele de cultură ca elemente ale industriilor culturale creative. Aceste instituții trebuie să producă servicii comunitare și să desfășoare diverse activități artistice, educaționale, sociale, financiare, de impresariat, de mediere a culturii, etc. De asemenea, considerăm că este necesar de elaborat și aplicat regulamentul de funcționare a programului de stat ”Dezvoltarea centrelor culturale comunitare”. Dacă dorim ca tinerii să rămînă la sate, trebuie să le asigurăm, în afară de locuri de muncă bine plătite, și anumite condiții de dezvoltare socială. Misiunea caselor de cultură nu constă doar în organizarea timpului liber, ci în căutarea răspunsurilor la problemele din domeniul social - cultural cu care se confruntă comunitatea”, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, în perioada 2013-2019, numărul caselor de cultură a scăzut de la 1232 la 1219, iar 461 dintre acestea necesită reparații capitale. Totodată, numărul activităților culturale s-a redus de la 84 de mii în 2013 pînă la aproape 60 de mii în 2019. ”Ministerul de resort consideră că reducerea numărului de activități în acest domeniu este legată de depopularea localităților Moldovei, urmare a exodului masiv, de rînd cu situația economică precară a populației. Este nevoie de un program de susținere a caselor de cultură la nivel național, acestea urmînd să-și orienteze activitățile spre necesitățile comunității”, a mai spus Veaceslav Reabcinschi.
În context, șefa Catedrei Management artistic și culturologie la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, conferențiarul universitar Lucia Galac a afirmat că, la ora actuală, pentru tinerii specialiști din acest domeniu nu sînt atractive nici salariile, nici condițiile de activitate. ”Din păcate, și locurile de studii în acest domeniu sînt destul de limitate. Actualmente, avem cinci locuri cu finanțare de la buget la specialitatea management cultural și 5 – la culturologie”, a constatat Lucia Galac.
Următoarele discuții publice vor avea loc pe 11 septembrie, în sala de conferințe a AIS ”MOLDPRES”, și se vor referi la instituțiile teatral-concertistice ca elemente componente importante ale industriei culturale.
Proiectul ”Politici culturale pentru Moldova” este implementat de către Centrul de Politici Culturale și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice cu susținerea Visegrad Fund, în parteneriat cu Budapest Observatory (Ungaria), Adam Mickiewicz University (Polonia), Creative Industry Forum (Slovacia) și Institut umění – Divadelní ústav (Republica Cehă).
Adăuga comentariu