COVID-19 în MOLDOVA

Descoperă Moldova: Lumea vegetală Moldovei

Descoperă Moldova: Lumea vegetală Moldovei

În Moldova se întîlnesc condiţii climaterice opuse, diferite regiuni au istorii geologice diverse, în apropiere de Carpaţi şi regiunea mediteraneană − sînt situate centrele active de formare ale speciilor vegetale. Toate acestea au adus la crearea unei flore bogate, diverse şi amestecate ca componenţă.

V. V. Dokuceaev scria, că în Basarabia pot fi întîlnite alături plante tipice pentru clima vest-europeană moderat de umedă şi cald-temperată, precum cireşul sălbatic, nucul şi fagul, dar şi în special reprezentanţii climei continental-uscate − negara, păiuşul, vişinul de stepă, porumbarul.

După cum scrie portalul moldovenii.md, lista plantelor superioare din Moldova, conform ultimelor date, numără aproape 1540 de specii, care se referă la 550 de genuri şi 101 de familii. Este foarte mult pentru un teritoriu relativ nu prea mare. Cantitativ predomină speciile palearctice, dar sînt şi plante caracteristice pentru flora europeană. Printre ele plantele rare caracteristice arealului mediteranean constituie 17% din listă, iar savanţii tot mai descoperă noi şi noi tipuri.


Moldova se află în două zone naturale: de silvostepă şi de stepă. Vegetaţia naturală, însă s-a păstrat doar fragmentar. Cealaltă parte a teritoriului a fost într-atît modificată de activitatea omului, încît savanţii sînt nevoiţi să reconstituie tabloul fostei vegetaţii conducîndu-se după diverşi factori indirecţi. Pădurile, spre exemplu, s-au păstrat sub forma a 800 de masive situate izolat şi a unor sectoare cu suprafaţa de 290 mii de ha, ceea ce constituie, judecînd după structura solului, nu mai mult de 1/4 din suprafaţa pe care o ocupau anterior.

La nordul Moldovei se întinde silvostepa, cu forma unui semicerc lat. În trecut ea consta din suprafeţe mari de stejar sau din păduri de stejar şi carpen, despărţite de stepe-lunci cu un înveliş de iarbă bogat şi divers. Foarte bine s-a păstrat sectorul de pădure din nordul Moldovei din ocolul silvic Feteşti, raionul Edineţ.

Pădurea prezintă aici o dumbravă caracteristică acestor regiuni cu stejar pedunculat, combinat cu alţi copaci şi arbuşti: cireşi, voniceri, călini, corni, porumbari. Învelişul de iarbă din poieniţe e dens şi strîns, constă din: hiruşor, golomăţ, păiuş, rourică; multe specii caracteristice dumbrăvilor de nord − sînziene, cinci-degete, mierea-ursului. În pădurile din nord putem întîlni mesteacănul rar pentru flora Moldovei. Prezintă interes unica dumbravă din Moldova, care se află în ocolul silvic Rosoşeni, la nord-vest de localitatea Briceni.

Silvostepele din nordul Moldovei se împart în 4 regiuni: de vest – pînă la Prut, două centrale − Romănouţi şi Soroca, care ocupă Podişul Nistrean şi de est, care ocupă extremitatea silvostepei din Ucraina.

În chiar inima Moldovei, pe coline cu relief divizat, se află ocolul silvic botanic Codrii. Partea lui centrală sau nucleul era pe timpuri numai pădure. Şi acum aici se află cele mai mari păduri de stejar şi carpen din Moldova, în care se întîlnesc şi fagi. Pe timpuri acest copac-gigant se întîlnea mult mai des în Codri, acum însă în desişurile pădurilor pe solurile brune putem vedea izolat doar cîte un fag cu vîrsta de 250 ani. Tulpinile sale lustruite sînt asemenea unor coloane, atingînd pînă la 25 de m înălţime. Cel mai înalt fag (27 m) creşte în ocolul silvic Mîndra din raionul Călăraşi; acest gigant este inclus în lista arborilor seculari, protejaţi de către Stat. Acum în partea centrală a Codrilor − pădurilor le revin 45% din suprafaţă. Iar aceasta nu e puţin pentru republică, unde împădurirea medie constituie în total 8,7%.

Teritoriile de la periferia Codrilor sînt mai vaste decît nucleul şi la fel sînt ocupate de păduri. În componenţa lor, în afară de două tipuri de stejar – pedunculat şi gorun, carpen, se mai întîlnesc teiul argintiu, ulmul, paltinul, arţarul de Norvegia, cornul, clocotişul, călinul, părul sălbatic; pot fi întîlniţi şi mulţi arbori, arbuşti, ierburi rare, caracteristice pentru pădurile Europei de Vest − sorb, salbă, iederă, măceş, dar şi planta comestibilă − leurda sau ceapa ursului.

În Codri se află rezervaţia de păduri de la Lozova şi Căpriana − una dintre cele mai mari din Moldova. Ea ocupă mai mult de 8 mii de ha şi include toate tipurile de pădure din Codri − de stejar, carpen, fag, apoi numai de stejar, dar şi de stejar, tei şi frasin ş.a. În desişul Codrilor e linişte, vara este foarte cald, nici vîntul nu abureşte.

Pe solurile cenuşii răspîndite aici cresc foarte bine stejarii. Predomină stejărişurile, dar printre ei se întîlnesc şi arbori seculari de 250-300 de ani cu înălţimea de 35 de m, cu diametrul de 1-1,5 m. Ierburi în pădure nu sînt multe, dar peste tot, pe solurile de suprafaţă creşte iedera. Este destul de neobişnuit; spre exemplu în pădurile Rusiei Centrale nu creşte iedera, iar în pădurile din Crimeea şi Caucaz ea urcă pe tulpinile copacilor, iar la suprafaţa solului nu creşte, de obicei. Pădurile Codrilor au funcţie importantă de protecţie a solului şi apelor: ele au puţine rîpi, urme ale eroziunilor în păduri nu sînt, iar pe suprafeţele din vecinătate se întîlnesc adesea izvoare cu apă potabilă bună.

Între silvostepa moldovenească şi Codri, acolo unde relieful e în coborîre se află o insulă de stepă, care a primit din timpuri străvechi denumirea Stepa de Bălţi. Acum toată stepa este arată, iar cîndva aici a fost o vegetaţie de cîmpie (stepă), faptul acesta este dovedit de solurile de cernoziom, care s-au păstrat aici. Acest lucru este confirmat şi în descrierile făcute de botanici la sfîrşitul secolului XIX – începutul secolului XX.

La sud de Codri este răspîndită o vegetaţie specifică – aşa-numita silvostepa de gîrneţ. Ea reprezintă alternarea terenurilor mari de stepă, în prezent arate, întretăiate parcă, de pîlcuri de pădure, în care predomină plante rare mediteraneene – stejarul pufos, rezistent la secete şi sateliţii săi – scumpia, cărpiniţa, părul sălbatic. Pădurile de gîrneţ nu sînt dese, e multă lumină şi de aceea este dezvoltat stratul de arbuşti şi învelişul de ierburi. În ele se întîlnesc respectiv nu puţine plante balcanice şi mediteraneene, printre ele albăstreaua Angelescu.

Pădurea de gîrneţ este foarte frumoasa primăvara − ovalurile nu prea înalte ale stejarilor pufoşi au înverzit deja, iar salcîmii care cresc alături înfloresc abundent şi răspîndesc un miros foarte fin. Dar aici e frumos şi toamna: stejarii sînt încă verzi, iar alături de el tufişurile de un roşu aprins ale scumpiei care-şi schimbă haina în una tomnatică.

La Sudul Moldovei de la Prut la Nistru se întind stepele străvechi. La est, ele trec în Ucraina, iar la vest – în România şi Bulgaria, unde ele ocupă respectiv o parte mare a depresiunii. Stepele de Sud ale Moldovei, care ies în unghi între Nistru şi Marea Neagră, în literatură sînt numite adesea Bugeac (din limba tătară „colţ”, „unghi”). În trecut pe aceste teritorii predominau gramineele clasice: negara comună şi negara Lessing, păiuşul, rourica, tarasca, dar şi specii de ierburi: trifoiul roz, de cîmpie şi panonian, lucerna galbenă şi românească ş.a. Acum aceste plante sînt destul de rare, dar în schimb s-a răspăndit din plin planta ce face parte din graminee − bărboasa rezistentă la secetă şi care s-a adaptat foarte uşor pe cele mai incomode terenuri.

A. S. Puşkin în drumul său de la Chișinău pînă la Cahul scria: „Stepele de Bugeac nu sînt nisipoase, ele se aştern covor verde pe cîmpii – graminee şi cereale” Nu întîmplător, vegetaţia abundentă şi deasă de iarbă a contribuit la formarea solurilor fertile de cernoziom la sudul Moldovei, inclusiv saturate cu humus pînă în adîncuri. Ele sînt o amintire despre lumea vegetală cîndva extrem de bogată a stepelor de Bugeac.

Este foarte interesantă vegetaţia de luncă a Moldovei, care s-a păstrat mai bine decît cea de stepă. În luncile sărate de la Cogîlnic, Ialpug, Botna, iar pe alocuri la Răut şi în preajma cursului inferior al Prutului sînt multe lunci sărăturoase pe alocuri chiar doar mărăcinişuri de săricică, de asemenea se întîlnesc plante iubitoare de soluri sărăturoase precum tamarisca.

Dar cu totul altfel e tabloul în luncile rîurilor mari − Nistru, cursului de sus şi de mijloc al rîului Prut. Aici sînt lunci mănoase şi mlaştini de stuf, pe alocuri pe colinele, care sînt inundate foarte rar s-au păstrat sectoare minunate cu stejari înalţi. Aceste păduri înainte se numărau printre dumbrăvile de pini. Dumbrava din lunca Prutului (ocolul silvic de la Călineşti) este considerată de către botanici cea mai veche din Moldova. În această pădure se află cel mai înalt ştejar: înălţimea lui e de 35 de m, iar diametrul la bază e de 9 m. Tot aici s-a păstrat un plop negru secular: înălţimea lui e de 24 de m, iar diametrul la înălţimea de 1,3 m este egal cu 270 cm. Viţele sale urcă în vîrfurile sălciilor, plopului alb, cîte o dată şi a stejarului. Printre plantele sălbatice din Moldova se numără numeroase plante – decorative, medicinale şi eterice, furajere, dar şi plante care contribuie la fertilizarea solului.

Multe dintre ele sînt studiate şi introduse în cultură. Pentru întărirea pantelor erodate sînt foarte preţioşi: stejarul pufos, lemnul-cîinesc şi bărboasa ş.a. Exemplare minunate de brazi albi, pini, brazi, arbori foioşi rari − ginko, castan, arţar, catalpe, nuci, platani, macluri — cresc foarte bine şi dau roadă în parcurile decorative ale Moldovei. 16 dintre aceste parcuri sînt protejate de Stat. Cel mai mare dintre ele − cel de la Ţaul a fost fondat în anul 1901, care se află la nordul Moldovei, ocupă suprafaţa de circa 50 de ha. Aici cresc 150 de specii de copaci, arbuşti, liane şi nu cresc pur şi simplu: toată această bogăţie floristică formează cîteva combinaţii unice de peisaj. În republică sînt şi alte parcuri la nord − cel de la Cuhureşti şi de la Brînzeni, cel de la Ivancea şi de la Mileşti – în centru, de la Hîrbovăţ şi de la Leontievca – în sud.

În aceste parcuri cresc 31 de soiuri de copaci coniferi, 55 de soiuri de cei foioşi, care au fost aduşi aici mai mult de jumătate de secol în urmă. S-au adaptat foarte bine, căci clima şi solul din Moldova le sînt favorabile pentru creştere şi dezvoltare. În plus s-au încadrat foarte bine în flora locală.

Pe site moldovenii.md există o mulțime de informații utile care-i vor ajuta pe toți doritorii de a planifica și a petrece un weekend minunat în țara noastră. În special, aici sînt prezentate informații ample despre turismul în Moldova, sînt prezentate sfaturi pentru turiști, rute turistice, date despre perlele turistice și mănăstirile din Moldova.

Pe portalul moldovenii.md puteți găsi informații detaliate despre diferite zone geografice ale Moldovei, rezervații naturale, resurse acvatice, lumea vegetală și animală, monumente ale naturii, orașele și satele din Moldova.

Rămîne doar ca fiecare doritor să aleagă cea mai bună opțiune de odihnă și călătorie și să redescopere îndrăgita Moldovă!

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load