Declarație: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să răspundă pentru faptele lor”

Declarație: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să răspundă pentru faptele lor”

„Inamovibilitatea nu înseamnă impunitate. Judecătorii Curții Constituționale trebuie să răspundă pentru faptele lor la fel ca oricare alt cetățean”.


Este opinia fostului membru al CSM din România, Cristi Danileț, exprimată joi, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, în legătură cu hotărîrile aprobate în luna iunie 2019 de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care au generat dualitate de putere.


În luna august 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a transmis Curții Constituționale o sesizare în care a cerut interpretarea Art. 137 din Constituție. Potrivit acestuia, „judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei”. Mai exact, Robu vrea să știe dacă acest articol permite sau nu pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor constituționali pe durata exercitării mandatului și după încetarea acestuia, fără avizul prealabil al Curții Constituționale.


Robu a transmis sesizarea după ce Procuratura a pornit o anchetă penală pe faptul uzurpării puterii de stat de către fosta guvernare, în baza deciziilor luate de fosta componență a Curții Constituționale.


Între altele, procurorul a întrebat Curtea dacă „spiritul juridic al noțiunilor de inamovibilitate și independență permite angajarea răspunderii penale a judecătorilor Curții Constituționale în baza Art. 307 din Codul penal (Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii)”.


Potrivit lui Danileț, „judecătorii Curții Constituționale trebuie să fie separați de cei care i-au numit în funcții - ca o garanție a corectitudinii lor pe perioada exercitării mandatului”.


Consilierul juridic la Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun, consideră că invocarea de către procuror a Art.307 nu a fost cea mai inspirată idee „pentru că adoptarea unei hotărîri ilegale nu se întîmplă de la sine”: „Deci, este un fapt penal, un abuz din partea altora, o influență necorespunzătoare care a condus la acea hotărîre”. El a reamintit că ACUM și PSRM s-au angajat, prin acordul de coaliție, să abroge acest articol din Codul penal.


La rîndul său, Mihai Popșoi, președintele Comisiei de anchetă a Parlamentului privind elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de lovitură de stat din iunie a menționat că „singurele instituții care pot dovedi uzurparea puterii sînt Procuratura și instanța de judecată”. Totuși, el a precizat că, din punct de vedere politic, Comisia de anchetă pe care o conduce are suficiente pîrghii pentru a face claritate în ceea ce privește evenimentele din iunie 2019: „O să aducem claritate ca să nu mai existe folclor – ba că Plahotniuc a plecat prin aeroport, ba că a fugit prin Transnistria. O să le spunem foarte clar cetățenilor cine a adus, în iunie, țara în prag de conflict violent între cetățenii acestei țări”.


Vineri, 20 septembrie, Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor puciului anticonstituțional din iunie 2019 îi audiază pe: ex-procurorul general, Eduard Harunjen, ex-directorul interimar al SPPS, Anatolie Golea, președintele Asociației Procurorilor, Alexandru Cladco, directorul ÎP ”Moldpres”, Andrei Volentir, directorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Ecaterina Stratan, fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc și ex-prim adjunctul Inspectoratului General de Carabinieri, Mihail Ciubaciuc.


Deocamdată, la audieri s-au prezentat doar Eduard Harunjen și Ecaterina Stratan.


Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load