Date îngrijorătoare privind seceta după anul 2.000 pînă în prezent. Planul autorităţilor

Schimbările climatice ne dau de știre, iar cifrele nu sînt dintre cele mai optimiste.

O serie de date incluse în proiectul strategiei de dezvoltare a R. Moldova pentru următorii zece ani arată că o treime din toate cazurile de secetă sezonieră, înregistrate în țara noastră din 1945 încoace, au avut loc începînd cu anul 2000.

Potrivit documentului, care citează un studiu efectuat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, efectuat în 2017, din cele 38 de episoade de secetă sezonieră, constatate oficial începînd cu anul 1945, 13 episoade îi revin perioadei de după anul 2000, transmite Noi.md cu referire la Agora.

Nouă dintre cele 13 au avut un asemenea grad de cuprindere teritorială încît au fost catalogate ca fiind catastrofale. Frecvența medie a secetelor constituie unul-două episoade pe parcursul unui deceniu în regiunea de nord, două-trei – în regiunea centrală și chiar șase – în regiunea de sud.

„Consecința va fi reducerea productivității culturilor agricole, inclusiv a grîului, porumbului, strugurilor, legumelor, culturilor tehnice și furajere, cu un gradient nord-sud pronunțat în magnitudinea impactului. Chiar și adoptarea unor practici de irigare nu va compensa pierderile de productivitate, fiind necesare măsuri suplimentare de asigurare a utilizării eficiente a apei la nivelul fiecărei entități agricole, tranziția la soiuri de plante mai rezistente la secetă și asigurarea instruirii fermierilor”, se arată în proiectul strategiei statului pentru 2030.

Autorii prezintă și niște estimări potrivit cărora, din cauza climei, am putea avea, în 2050, cu 35% mai puțin grîu decît avem acum și cu 10% mai puțin porumb.

„Costurile de producție în agricultură vor crește ca urmare a necesităților de adaptare a soiurilor de plante și a speciilor de animale la noile realități climatice, a pierderilor tot mai mari de pe urma unor fenomene climatice extreme și a creșterii costurilor de asigurare financiară contra acestor fenomene”, previn autoritățile. Strategia însă nu oferă o serie de soluții.

„Extinderea perioadei calde a anului ar putea să ofere noi oportunități pentru extinderea perioadelor de vegetație a culturilor agricole, să permită creșterea unor culturi noi și să reducă consumul de energie în perioada rece a anului. Chiar dacă balanța riscurilor și a oportunităților pe care le produc schimbările climatice globale este mai degrabă negativă, incidența socială și localizarea geografică a acestora sînt incerte”, punctează autoritățile.