Curtea de Apel Chișinău a respins astăzi, ca neîntemeiat, recursul Procuraturii Anticorupție împotriva hotărîrii judecătorului de instrucție prin care cinci din șase demersuri de aplicare a sechestrului pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc au fost respinse.
La data de 29 mai 2020, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori, dispunînd aplicarea sechestrului pe 10 imobile, și anume, 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova, estimate la circa 33 milioane de lei.
Celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă (înregistrate în Elveția), precum și 4 autoturisme (înregistrate în Republica Moldova), în valoare de 7,7 milioane de euro au fost respinse, transmite unimedia.info.
La scurt timp, procurorii anticorupție au depus recurs împotriva hotărîrii judecătorului de instrucție prin care cinci din șase demersuri de aplicare a sechestrului pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc au fost respinse.
Procurorii au adus suficiente probe, confirmate documentar de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care demonstrează că, beneficiarul efectiv al proprietăților este învinuitul, chiar dacă toate sînt înregistrate pe numele unor terți.
Potrivit procurorilor, bunurile mobile și imobile ar fi rezultat din banii sustrași din sistemul bancar din republică. Pentru a asigura recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni, procurorii insistă pe instituirea sechestrului pe proprietățile acestuia din țară și de peste hotare.
Procuratura informează că va continua să administreze probe și va interveni cu argumente suplimentare pentru a convinge magistrații că anume învinuitul este beneficiarul efectiv al bunurilor stabilite.
Amintim că, cetățeanul Plahotniuc a fost anunțat în căutare, în contumacie, după ce procurorii i-au înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: „crearea și conducerea unei organizații criminale”, „escrocherie” și spălare de bani”, ambele săvîrșite în proporții deosebit de mari.
La mijlocul lunii mai a anului curent, șeful Procuraturii Generale, Alexandru Stoianoglo, a declarat public că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare: escrocherie, spălare de bani și organizarea și conducerea grupului criminal. Potrivit legii, două din aceste infracțiuni fac parte din categoria celor deosebit de grave, pentru care învinuitul riscă pedeapsa cu închisoarea pentru un termen de pînă la 15 ani.
Adăuga comentariu