Cum se implementează în Moldova guvernarea electronică

Cum se implementează în Moldova guvernarea electronică

Victor Surugiu

Principalul departament de control a depistat încălcări în procesul de implementare a proiectului de trecere a Moldovei la e-Government (e-guvernare, guvernare electronică).

Curtea de Conturi a Moldovei (CCM) a constatat că autoritățile au cheltuit peste 23 de milioane de dolari pentru proiectele de trecere la forma electronică de prestare a serviciilor de stat, însă cetățenii și cercurile de afaceri nu au resimțit nicio schimbare, multe servicii așa și nu au fost puse în funcțiune sau nu funcționează la capacitate deplină. Cei de la Guvern neagă aceste concluzii, vorbind despre un proiect de succes și despre numărul mare de solicitări pentru serviciile electronice.  

Serviciile electronice încă nu au dobîndit caracter de masă

Ideea de e-guvernare presupune că, prin intermediul tehnologiilor informaționale, populația și întreprinderile vor avea un acces mai larg la serviciile statului. Proiectul de trecere la forma electronică de prestare a serviciilor a început încă în anul 2010. Tot atunci, în țară a apărut Centrul de Guvernare Electronica (CGE) – instituție subordonată Cancelariei de Stat, a cărei principală sarcină este modernizarea tehnologică a administrării pînă în anul 2020. În anii ce s-au scurs, pentru implementarea proiectului au fost alocați 23,1 milioane de dolari, dintre care mijloacele proprii ale Guvernului au constituit cca 3,2 mil. dolari. Restul banilor au fost oferiți de Banca Mondială (BM) cu titlu de împrumut.

Această idee bună era tradusă în viață destul de dificil. Mulți experți consideră că, parțial, mijloacele bănești au fost irosite ineficient și Guvernul electronic așa și nu a activat la capacitate maximă. În opinia lor, deficiențele în activitatea guvernării electronice poartă un caracter sistemic. Într-o oarecare măsură, o confirmă și concluziile Curții de Conturi. Auditorii menționează: deși în Moldova au apărut anumite produse informațional-tehnologice – platforme și servicii guvernamentale, totuși timp de șapte ani, dacă ținem cont de banii cheltuiți, se putea face mult mai mult.

În raportul CCM este menționat numărul infim de servicii publice digitale ale căror utilizatori direcți ar fi cetățenii. În consecință, nu se văd schimbări clare, grație cărora s-ar putea vorbi despre utilizarea lor masivă de către cetățeni. Comentînd procesul de selectare a serviciilor pentru digitizare, auditorii ajung la concluzia privind spontaneitatea și netransparența acestuia. Ei cred că, din cauza nerespectării principiului priorității serviciilor orientate spre cetățeni și mediul de afaceri, au fost digitizate doar serviciile concepute pentru un număr mic de utilizatori.

Servicii ce nu funcționează și control insuficient

În pofida investițiilor substanțiale, în momentul efectuării auditului unele servicii nu funcționau. Cei de la CCM consideră discutabilă și utilizarea acestora pe viitor. Este vorba, spre exemplu, despre registrul agricol digital, despre e-Autorizație transport sau e-Integritate. Auditorii au avut față de Centrul de Guvernare Electronică și Centrul de Telecomunicaţii Speciale un șir de întrebări referitoare la funcționarea serviciului plăților electronice (MPay). CCM menționează că multestructuri nu s-au înregistrat, așa cum cere legea, ca operatori care lucrează cu date personale.  

Auditorii au studiat activitatea Cancelariei de Stat și a Centrului de Guvernare Electronică, precum și a beneficiarilor serviciilor electronice. Printre cei din urmă se numără Autoritatea Națională de Integritate, Agenția Națională Transport Auto, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratul Ecologic de Stat, Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Pregătirea inadecvată a proiectului și supravegherea insuficientă, lacunele reglementării juridice, deficitul de personal în domeniul tehnologiilor informaționale – iată doar o parte dintre factorii cărora le-a acordat atenție Curtea de Conturi.      

Controlorii au formulat un șir de sarcini pentru ministere și departamente, dar și pentru Guvern. Acestea urmează a fi îndeplinite pe parcursul anului 2018. Astfel, Ministerului Finanțelor i s-a cerut să elaboreze reguli clare pentru coordonarea fluxurilor financiare direcționate spre elaborarea resurselor informaționale ale statului și dezvoltarea infrastructurii. Guvernul urmează să elaboreze un nou proiect de lege care va asigura redistribuirea și centralizarea principalelor competențe în domeniul dat. Un bloc aparte de cerințe adresate organelor publice ține de respectarea regulilor de protecție a datelor cu caracter personal. CCM consideră important ca în Moldova să existe indicatori ai performanței în prestarea serviciilor electronice și o metodologie sigură de evaluare a succeselor și greșelilor comise la implementarea acestora.

Alternativa comunicării

Guvernul nu este de acord cu majoritatea concluziilor CCM și respinge informația expusă în raport. Cei de la Centrul de Guvernare Electronică fac trimitere la auditurile externe din ultimii ani, care au arătat că în Moldova trecerea la forma electronică de prestare a serviciilor de stat a fost una de succes. Cei de la Centru au explicat că și creditorul principal – Banca Mondială – a controlat procesul și a confirmat începerea reușită a proiectului.

Din spusele directorului tehnic al Centrului de Guvernare Electronică, Iurie Țurcanu, întreaga infrastructură creată de Centru – Cloud Computing (MCloud), sistemul plăților electronice (MPay), serviciile de semnare și autentificare MSign, MPass – a fost pusă la dispoziția instituțiilor de stat pentru ca acestea să aibă posibilitatea de a presta, la rîndul lor, servicii electronice de sector mai rapid și cu cheltuieli mai mici. Eficiența proiectului a fost în repetate rînduri menționată de înalți oficiali ai Băncii Mondiale. Astfel, Satu Kahkonen, director regional al BM pentru Belarus, Moldova și Ucraina, în cadrul prezentării finale a proiectului, a menționat: „Rezultatele impresionează, intenționăm să repetăm experiența Republicii Moldova în alte țări și regiuni, și nu numai.”  

Cei de la Centru au certitudinea că informația Curții de Conturi precum că serviciile electronice funcționează doar parțial nu corespunde realității. „Serviciile electronice au fost lansate ca alternativă a comunicării dintre cetățeni, mediul de afaceri și Guvern. Aceste resurse stau la baza modernizării serviciilor prestate de stat, dar nu au înlocuit formele tradiționale de prestare a lor, deoarece un asemenea scop nici nu a fost fixat”, comentează cei de la CGE.

Grație portalurilor guvernamentale „Servicii publice” și „Date deschise” au fost elaborate servicii electronice precum e-Faktura, e-Visa, e-Integritate, е-Aplicații pentru eliberarea cazierului juridic (e-Сazier) și a licențelor de activitate (e-Licențiere), е-Înregistrare în sistemele de asigurări medicale și sociale, sistemul de gestionare a registrelor și actelor guvernamentale etc.

e-Guvernarea și inerția gîndirii

Conform datelor statistice ale Centrului de Guvernare Electronică, în prezent, 80% dintre cererile parvenite din mediul de afaceri care solicită modificarea sau prelungirea licenței au fost depuse prin intermediul e-Licențiere. Platforma Serviciului Fiscal e-Faktura este utilizată de 4,5 mii de companii, iar serviciile electronice ale stării civile au fost utilizate de 22 mii de ori. Prin intermediul e-Raportare, CNAM a asigurat 165 de mii de angajați.

Conform informației CGE, prin sistemul de plăți MPay, în cinci ani au fost efectuate 6,76 mil. tranzacții. În prezent, prin acest sistem se efectuează zilnic 4,3 mii de plăți electronice. Serviciul MСloud este utilizat de 36 de organe ale puterii centrale. În același timp, platforma MСonnect, destinată schimbului de date între structurile puterii de stat, este utilizată de 30 dintre acestea.

Proiectul „е-Transformarea managementului” fiind finalizat, în Moldova a fost lansat un nou proiect – „Modernizarea serviciilor guvernamentale în RM”, prin care se intenționează îmbunătățirea serviciilor publice, inclusiv sporirea accesibilității lor pentru cetățeni. În acest scop, Guvernul a semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și cu Asociația Internațională de Dezvoltare un acord de finanțare prin granturi. Bugetul general al proiectului este de 247 de mii de dolari. Autoritățile intenționează să excludă serviciile învechite, să reducă numărul actelor depuse de cetățeni, să introducă tarife transparente și flexibile pentru serviciile prestate. Este preconizată crearea unui centru unic de apel pentru servicii publice.

Însă specialiștii au certitudinea că guvernarea electronică în Moldova poate funcționa mult mai bine. „Încă nu au fost soluționate numeroase probleme tehnice și de organizare, menționează unul dintre experții noștri. Este un proiect complex, care necesită un management minuțios. Toate departamentele trebuie să comunice în aceeași limbă, ceea ce presupune numeroase modificări legislative – anume pe acest aspect insistă Curtea de Conturi. Vom putea vorbi despre succesul proiectului abia atunci cînd diferite organe de stat nu vor mai cere date și acte, care măcar o singură dată au fost introduse în bazele informaționale, iar toate genurile de servicii de stat vor putea fi obținute prin Internet, telefonul mobil sau terminalele cu ecran tactil, instalate în holul oricărei instituții de stat.”

În același timp, implementarea ideii e-Guvernare se confruntă nu doar cu probleme, ci și cu inerția gîndirii cetățenilor și antreprenorilor. O parte importantă a populației încă nu este pregătită psihologic pentru a utiliza servicii în regim automat. Reprezentanții instituțiilor de stat menționează că mulți dintre cetățeni, în special din localitățile rurale, primind și xeroxînd un certificat, se simt mai încrezători decît în cazul ciocnirii cu bazele electronice de date.

 

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load