Cum să ne lecuim de ”orbul gunoaielor”?

Cum să ne lecuim de ”orbul gunoaielor”?

De fiecare dată, în zilele libere cu ocazia unor sărbători mari, orășenii se îndreaptă masiv spre zonele verzi, pentru a sărbători la natură: unii preferă pădurile din extravilan, iar cei care nu dispun de transport se mulțumesc cu parcurile capitalei.

Dar și în primul, și în al doilea caz, printre compatrioții noștri se găsesc persoane care lasă în urma lor grămezi de gunoaie, fără a cugeta asupra faptului, că astfel dăunează mediului, creează probleme angajaților serviciilor comunale și disconfort celorlalți cetățeni. Fenomenul a devenit atît de obișnuit, încît s-a transformat într-o adevărată problemă, care necesită rezolvare. 

Nici urmă de salubritate  

Șirul de sărbători, - pascale și de mai, - încheiat acum două săptămîni, a dat multă bătaie de cap serviciilor comunale ale capitalei. Cei care s-au plimbat în acele zile prin parcurile Chișinăului nu puteau să nu observe mormanele de gunoaie lăsate de orășenii neglijenți: obiecte de plastic și de sticlă, pungi de polietilenă, veselă de unică folosință, cutii de carton și diverse deșeuri menajere.  

Jurnalistul Noi.md, care după sărbători s-a pomenit în parcul Valea Trandafirilor, a discutat cu angajații întreprinderii municipale Spaţii verzi, care au calificat atitudinea unor orășeni față de natură ca fiind o porcărie. Interlocutorul Noi.md regretă faptul că după sărbători sporește mult volumul lor de muncă. ”Cum să fim primiți în Europa, dacă oamenii noștri nici gunoiul nu știu să-l adune după ei?”, se întreba el retoric. Deși înainte de Paști parcul Valea Trandafirilor a fost salubrizat și pregătit pentru cea mai mare sărbătoare a creștinilor, după sărbătorile de mai aici iarăși s-au acumulat tone de gunoi. Unii lasă toate deșeurile în locurile unde au sărbătorit, fără a se trudi să le adune, barem, într-o pungă. Alții, chiar dacă le adună în saci, nu le mai duc la containerele special instalate în parcuri. Este foarte dificil să învingi atitudinea indiferentă față de natură a multor persoane mîrșave – nu-i disciplinează nici anunțurile speciale, care interzic aruncarea gunoiului, aprinderea rugurilor și tăierea crengilor. 

După sărbători, în cadrul unei ședințe operative de la primărie, șeful ÎM Spaţii Verzi, Serghei Carp, nu s-a lamentat cu privire la proasta creștere a unor chișinăueni, ci a vorbit despre acțiunile întreprinse de serviciul pe care îl conduce. În fiecare sector al Chișinăului au fost formate grupuri operative, zilnic la lucrările de salubrizare a zonelor verzi erau atrași cîte 38 de muncitori, care adunau gunoaiele din teritoriile aflate în îngrijirea întreprinderii – parcuri, scuaruri etc. Dar cum nu s-ar fi străduit angajații ÎM Spaţii Verzi să se isprăvească rapid cu sarcinile puse, pentru efectuarea întregului volum de lucru a fost nevoie de un timp destul de îndelungat.  

O priveliște jalnică a zonelor verzi a descoperit și primarul general interimar Ruslan Codreanu. Potrivit lui, în zilele de sărbătoare orășenii au demonstrat odată în plus, că nu le prea pasă de curățenie.  

”Încă o dată îi chem pe locuitorii Chișinăului să păstreze curățenia, să nu facă murdărie, căci toată lume știe: e curat nu acolo unde se mătură, dar acolo unde nu se face gunoi”, s-a adresat orășenilor R.Codreanu. ”Majoritatea angajaților de la întreprinderile Spaţii Verzi, Autosalubritate, gospodăria locativ-comunală vin de la Strășeni, Anenii Noi, Călărași, din suburbiile Chișinăului. Ei vin zilnic în capitală pentru a face curățenie, așa că este un păcat al chișinăuenilor să nu păstreze această curățenie. După sărbători, nu a rămas nici urmă din salubrizarea făcută în timpul campaniei de primăvară. De aceea trebuie să mai ieșim o dată în parcuri și scuaruri, în locurile publice, pentru ca să adunăm mizeria lăsată de orășeni.   

Înainte de a-i certa, trebuie să le creăm condiții pentru odihnă 

În timp ce autoritățile municipale îi învinuiesc pe orășeni de neglijență, Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău ”Mișcarea ecologistă din Moldova”, este convins că principala cauză a mormanelor de gunoaie din parcurile capitalei este numărul insuficient al urnelor și tomberoanelor pentru gunoi. În opinia sa, pentru a rezolva problema este nevoie de un complex de măsuri.   

- Cred că trebuie să rezolvăm patru sarcini principale. Prima – serviciile orășenești trebuie să asigure existența urnelor și a tomberoanelor peste tot unde oamenii se odihnesc, pentru ca ei să aibă unde arunca gunoiul acumulat. A doua – serviciile municipale trebuie să treacă mereu prin locurile unde se acumulează gunoiul, pentru a-l evacua de acolo. Ce să-i faci – așa se procedează în toate țările civilizate. Și acolo se adună deșeuri menajere după ce oamenii se odihnesc. A treia - poliția și angajații spațiilor verzi ar trebui să efectueze raiduri comune și dacă depistează gunoaie, să amendeze infractorii. Deși, țin să menționez, este dificil să amendezi oamenii în timp ce ei se odihnesc în parc, căci ei pot spune că după picnic vor lăsa curat locul. Și patru – trebuie să educăm oamenii prin mijloacele mass-media. Iar pe copii să-i deprindem de mici – acasă, la grădiniță, în școli, apoi și la facultate, - să aibă o atitudine grijulie față de mediul ambiant, să nu lase gunoi în urma lor”, își expune punctul de vedere dl Garaba.  

Ecologistul se arată convins că în parcuri ordinea și curățenia depinde în mare măsură și de autoritățile locale, de întreprinderile gospodăriei comunale, în sarcina cărora este, de fapt, salubrizarea în oraș. 

”Toate încep de la autoritățile locale, în zadar ele dau vina pe oameni. Amenzile sporite nu vor rezolva problema, dacă autoritățile locale nu vor face nimic. Dacă întreprinderile municipale duc lipsă de brațe de muncă, urne pentru gunoi, conducătorii lor să ceară Consiliului municipal Chișinău resurse financiare pentru procurarea inventarului, angajarea personalului. La început autoritățile să le creeze oamenilor condiții pentru odihnă, și pe urmă să ceară ca ei să păstreze curățenia. Dar există și alte încălcări, mai grave, ce țin de aflarea oamenilor în parcuri – aprinderea rugurilor, tăierea crengilor și altele. Iată pentru aceste fapte amenzile trebuie să fie nemiloase. Și raidurile poliției îi vor disciplina pe oameni”, este de părere șeful organizației teritoriale Chișinău ”Mișcarea ecologistă din Moldova”.   

În susținerea gospodăriei comunale

Dar serviciile comunale nu-s singurele care adună mormanele de gunoaie. De la un timp, în ajutorul lor vin mișcările ecologiste, voluntarii, ONG-urile care realizează proiecte pe banii bugetului civil. 

Din anul 2011 în Moldova activează mișcarea ”Hai, Moldova!”, activiștii căreia și-au propus să elibereze mediul ambiant de gunoaie, să le ajute oamenilor să trăiască în armonie cu natura, într-un mediu pur și sănătos. 

Potrivit lui Evghenii Camenscic, ”Hai, Moldova!” este o inițiativă civică a unui grup de tineri. Campaniile de salubrizare a zonelor verzi, organizate de activiștii mișcării în toată țara, adună sute de voluntari dornici să contribuie la salubrizarea țării. În toamna anului 2018, în Moldova la acțiunea de salubrizare au participat 77 mii de voluntari.   

Evghenii Camenscic spune că ei adună zeci de tone de deșeuri aruncate în parcuri, păduri, pe malurile bazinelor acvatice din Moldova. În opinia lui, mulți dintre compatrioții noștri au nevoie de educație, să li se altoiască cultura atitudinii grijulii față de natură, să li se explice de ce nu este bine să se comporte în acest fel.    

”Autoritățile trebuie să creeze infrastructura necesară pentru odihnă în zonele verzi, fără ea nu poți conta pe un rezultat pozitiv. Mai trebuie mobilizat un număr suficient de muncitori care să adune și să evacueze deșeurile, deoarece vîntul și maidanezii le înșiră prin parcuri și păduri. Și mai cred că infractorii trebuie să fie amendați mai des, pedeapsa trebuie înăsprită, căci amenda de 300-600 lei, prevăzută de art.137 din Codul administrativ, nu-i prea afectează material pe infractori. Se cer măsuri mai severe în această privință. Și iarăși, totul depinde de autoritățile locale. Dacă ele nu vor aplica pedepsele, gunoiul va fi mereu prezent”, este convins interlocutorul. 

În vizorul activiștilor vigilenți  

Iar Olga Antonova, coordonatorul mișcării ”Parcul Rîșcani. Renașterea” a relatat pentru Noi.md, că ei de ceva ani îngrijesc zonele verzi din sectorul Rîșcani și în această perioadă acolo au avut loc schimbări spre bine. 

”În prezent situația este de multe ori mai bună ca acum patru ani, pe atunci abia începeam să ne preocupăm sistemic de curățenie: și gunoi e mai puțin, și automobile, și focuri aprinse la sol. Și chiar oamenii înșiși încep să reacționeze la observațiile noastre. Imediat după sărbători am trecut prin parcul din preajma străzii Sadoveanu: dacă înainte adunam acolo 20-25 saci de gunoi, în acest an s-au adunat doar trei saci”, povestește O. Antonova.  

Activistul civic spune că metodele de luptă cu infractorii le cunosc toți cei care mereu se odihnesc în parcul Rîșcani sau ajută la salubrizarea lui. 

”Ne apropiem de cei care au aprins un foc la sol, au intrat cu mașina în parc sau au împrăștiat gunoi în jurul lor, îi salutăm și-i rugăm respectuos să înlăture încălcările. În prezent, oamenii reacționează adecvat, recunosc greșeala și o repară imediat. Celor mai încăpăținați le oferim la alegere unul din doua variante: să facă de bună voie ceea ce li se spune, ori să comunice cu poliția, la care noi va trebui să apelăm în caz de neascultare. Tot mai rar se ajunge la poliție. Mai avem și foi volante, în două limbi, în care le mulțumim cetățenilor pentru faptul că ei nu încalcă legislația, și enumerăm articolele respective – pentru gunoi, pentru  parcarea ilegală în zonă, pentru rugul aprins etc.”, spune coordonatorul proiectului ”Parcul Rîșcani. Renașterea”.  

Însă, potrivit dnei Antonova, ei au încercat să stabilească niște contacte cu ÎM Spaţii verzi, pentru ca prin efort comun să păstreze curățenia în parcul Rîșcani, dar dacă la început  conducerea acestui serviciu municipal a manifestat interes față de propunerea dată, în scurt timp a început să-i ignoreze deschis pe activiștii civici. Iar la solicitarea în scris de a prezenta informații privind proiectul ”Parcul Rîșcani. Renașterea”, a răspuns că nu au nimic în comun cu el, sarcina lor fiind doar curățenia și evacuarea gunoiului. Asta chiar dacă, spune interlocutoarea, această întreprindere municipală este în raport direct cu proiectul în cauză.  

Nu căuta scuze, începe cu tine însuți 

Autoritățile nu numai că nu vor să colaboreze cu ONG-urile și activiștii civici, dar, cum a spus și V. Garaba, nu asigură zonele verzi cu un număr suficient de urne și tomberoane în care oamenii at putea arunca deșeurile.  

Din cele aflate de Noi.md, chișinăuenii cărora le pasă de ecologia urbei, au început să adune semnături sub o petiție, în care cer ca primăria să instaleze urne și tomberoane pentru gunoi în locurile mai aglomerate din oraș. Locuitorii capitalei se arată revoltați de faptul că autoritățile îi învinuiesc pe oameni de poluarea mediului ambiant, în timp ce în unele parcuri urnele lipsesc sau nu se ajung. 

Dar lipsa sau numărul limitat de tomberoane în parcuri nu este un motiv să fie îndreptățiți cei care lasă în urma lor munți de deșeuri menajere. Ea insistă: să nu dezvinovățim oamenii. E așa de simplu – adună-ți gunoiul și du-l la cel mai apropiat tomberon. Dacă autoritățile locale ar avea grijă ca în zonele verzi să existe mai multe urne și tomberoane, cei veniți aici să se odihnească ar fi mai responsabili și ar duce deșeurile unde trebuie, măcar și în locul de acumulare a deșeurilor din preajma casei lor”, consideră chișinăueanca Valentina Obreja.

”Dacă ieșim cu familia în natură, după ce am ales locul unde ne vom odihni, începem cu adunarea gunoiul lăsat de concetățenii noștri fără cei șapte ani de acasă. Întotdeauna am la mine saci mari pentru gunoi, în care adun deșeurile din locul unde ne-am odihnit. Și dacă mergem acasă (în caz că tomberonul lipsește sau este supra-plin) adunăm tot gunoiul în sac, îl punem în mașină și-l aducem la terenul de acumulare a deșeurilor din preajma casei noastre. Dacă fiecare cetățean va proceda la fel, în Moldova problema poluării parcurilor, a scuarurilor, pădurilor și altor teritorii va dispărea”, a relatat pentru Noi.md dna Obreja.

Portretul ”consumatorului dezvoltat”

De ce nu toată lumea procedează ca Valentina Obreja? Cum arată portretul psihologic al persoanei care aruncă gunoiul acolo unde s-a odihnit? Elena Covaliova, doctor în psihologie, spune că totul ține de dezvoltarea personală și depinde de nivelul de cultură și de educație a omului. 

”La noi se consideră că cea mai importantă sarcină a școlii este să ofere cunoștințe, să-i învețe pe copii cum să caute o informație pe net, și deja se poate spune că omul este educat. Dar școala trebuie să ofere nu numai cunoștințe, ci și educație, deci – să transmită copiilor experiența culturală, educațională. Noi, însă, educăm un om care cunoaște multe lucruri, dar nu a însușit cel mai important lucru și, în esență, aceasta rămîne o persoană primitivă”, menționează Е. Covaliova.

Potrivit psihologului, comportamentul unui asemenea individ depinde tot de vîrstă, dar nu de cea biologică, ci de cea psihologică.  

”Personalitatea lui poate rămîne la nivelul unui copil, iată de ce noi ne confruntăm adesea cu niște infantili de vîrstă medie sau înaintată. Dacă vorbim despre comportamentul copiilor,  pe ei îi preocupă doar propriile plăceri. Ei nu-și extind atenția mai departe de propria persoană. Se numește individualism și egoism. Pentru un copil mai mic de 10 ani e ceva normal, dar după această vîrstă el trebuie să-și extindă atenția asupra prietenilor, apropiaților, anturajului său. El trebuie să aibă anumite deprinderi comportamentale. Adică să îndeplinească niște cerințe sociale. Aceste lucruri se transmit prin educație, prin exemple, încurajare și alte metode. Dar adesea aceasta nu se face. Și omul păstrează acel nivel și se comportă ca un copil, ceea ce este un retard în dezvoltarea psihologică - infantilism. Și toate faptele corespund unui copil iresponsabil, care s-a veselit, s-a odihnit și nu-l mai interesează nimic. Nici măcar nu-i trece prin cap dacă gunoiul lăsat acolo va fi sau nu evacuat. Azi în țara noastră este educat un consumator dezvoltat, care fără careva remușcări aruncă gunoiul unde o fi, deoarece știe că există servicii orășenești care vor face curat după el. Funcția lui este doar consumul”, spune dna Covaliova.

Un obiect de studiu pentru psihologi

 În lume, mulți savanți studiază comportamentul unor asemenea oameni. Spre exemplu, psihologul austriac Rob Kernau de peste un sfert de secol studiază comportamentul oamenilor în sfera ecologiei. El călătorește prin lume, vizitează diverse evenimente culturale și sportive, efectuează sondaje printre oamenii care aruncă gunoiul alături de urnă, fotografiază locuri publice curate și pe cele acoperite cu gunoaie. Și toate – pentru a înțelege de ce oamenii fac mizerie și cum poate fi prevenit acest lucru? Rezultatul intermediar al acestui studiu a fost cartea sa Litter-ology și mișcarea pentru dezvoltarea unui comportament ecologic Сommunity change.

Psihologul a formulat cinci criterii care influențează locul în care oamenii fac mizerie: atitudinea față de locul de trai, responsabilitatea personală, înțelegerea faptului pentru ce pot fi lăudați sau certați, factorii individuali, situațiile neprevăzute și ”dezgustul”. Un exemplu care ține de ultimul criteriu – scrumiera plină cu mucuri de țigară.  Există oameni, care nu vor stinge țigara într-o scrumieră supraîncărcată, pentru a nu se murdări, ei vor arunca mucul jos. O altă particularitate comportamentală a oamenilor a fost numită de Rob Kernau”orbul gunoaielor”. Este situația în care oamenii fac un picnic în vecinătatea unui munte de sticle din plastic, pungi și alt gunoi, dar încearcă să nu privească într-acolo, să nu le vadă, deși trăiesc un conflict intern și au remușcări. Psihologul a mai descoperit o legitate: gunoiul atrage gunoi. Dacă undeva există un morman de gunoi, acesta va tot crește cu noi și noi deșeuri. 

În opinia lui Rob Kernau, murdăria poate fi combătută doar printr-un complex de măsuri. În primul rînd – gunoiul trebuie evacuat, căci oamenii nu vor mai dori să murdărească un loc curat. În al doilea rînd – pentru a face curățenie trebuie atrași voluntarii și astfel în oameni va fi educat simțul responsabilității. În al treilea rînd – nu-i suficient să fie curățate locurile publice, trebuie expuse fotografii făcute acolo, și oamenii nu vor mai dori să facă gunoi în acele locuri. În al pătrulea rînd – trebuie să creăm oamenilor condiții de odihnă, așa-zisa ”infrastructură a gunoaielor”. Urnele sau tomberoanele trebuie amplasate în raza de acces și vizibilitate, evidențiate prin culori și semne și curățate în permanență. În al cincilea rînd – este important să folosim în mod consecvent sistemul de stimulare pentru utilizarea deșeurilor menajere și cel de pedepsire pentru poluarea stradală. 

Lidia Ceban

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load