Ce trebuie de făcut pentru a readuce la viață rîul Bîc?

Doctorul în biologie, ecologul Ilia Trombițchi, a relatat în emisia studioului Sputnik Moldova ce trebuie de făcut pentru ca rîul Bîc să devină cu adevărat curat și sănătos.

Mulți locuitori ai capitalei au atras atenția asupra faptului că apa din rîul Bîc a devenit mult mai curată. Ei leagă acest lucru, desigur, de faptul că multe întreprinderi care aruncă deșeuri în rîu, pe perioada carantinei și-au suspendat activitatea.

Ecologul Ilia Trombițchi, comentînd transformarea bruscă a rîului, a menționat că pentru ca starea ecologică a rîului Bîc să se îmbunătățească, sînt necesare măsuri mult mai serioase.

"Este nevoie de schimbări mai profunde și acest lucru se referă la întregul bazin al rîului. Este nevoie de mai multe zone de pădure în bazin, atunci va fi mai multă apă. Și desigur este necesară o interdicție de a prelucra pămîntul pînă la mal. În acest caz, eu vorbesc nu doar despre Bîc, dar și despre afluenții lui, dar și despre toate rîurile mici moldovenești", a subliniat Trombițchi.

După cum a declarat ecologul, schimbările pe care le vedem acum sînt, din păcate, de scurtă durată și au legătură cu calitatea apei, dar nu cu cantitatea acesteia. Pentru a îmbunătăți radical situația ecologică, sînt necesare schimbări mult mai profunde, care pot fi realizate numai prin schimbarea situației în întregul bazin al rîului.

"Europa de Vest ne-a dat un exemplu, ei și-au reînviat rîurile. Dar aici este nevoie de o politică competentă, ea trebuie să fie centralizată, orientate spre majorarea suprafeței de peisaje naturale în bazin, în primul rînd a pădurilor. Și ar trebui să fie vorba și despre terenurile agricole, o mare parte din care ar trebui să fie plantate cu păduri", a spus Trombițchi.

”Dar chiar dacă în viitorul apropiat vor fi luate măsuri necesare pentru salvarea rîului, este nevoie de încă cel puțin douăzeci de ani pentru ca pădurile plantate să crească. Mai mult decît atît, acum în Moldova, din păcate, are loc un proces invers - ne pierdem pădurile, inclusiv cele mai valoroase, cele naturale mature, în special cele de stejar”, a conchis Trombițchi.