Bucovina − regiune istorica a Moldovei

Bucovina − regiune istorica a Moldovei

Bucovina (literalmente ţara fagilor, în limba ucraineană Bukovina) − regiune istorica (Cnezatul Moldovei) în Europa de Est. În prezent, partea de nord (Bucovina de Nord) face parte din regiunea Cernăuţi, Ucraina, fără regiunile Hotin, Chelmeneţ şi Sochireni, iar regiunea Bucovinei de Sud e acum în judeţele Botoşani şi Suceava din România.


Cea mai mare parte a Bucovinei este acoperită de ramificaţiile muntoase ale munţilor Carpaţi, care ating înălţimi de 1190-2180 m.


Rîurile Bucovinei aparţin bazinului Mării Negre. O Parte din aceste rîuri vara au nivelul apei scăzut, iar primăvara după ploi abundente ies din maluri, producînd dezastre. Rîurile Nistru şi Prut ajung pînă la graniţele Bucovinei, Siretului, Sucevei. Prin partea de sud curge rîul Bistriţa, supranumit de Aur, căci în nisipurile lui se găseşte aur.


Clima este temperat-continentală. Amplasarea Bucovinei în zona stepelor şi silvostepelor fac acest teritoriu secetos. Imediata apropiere a munţilor pe de o parte e ca un impediment în calea penetrării unei cantităţi mari de precipitaţii, pe de altă parte − un factor al scăderii considerabile a temperaturilor pe timpul iernii. Pămînturile – sînt soluri negre pe terenurile de cîmpie, cenuşii în − păduri, brune în munţi. Pe solurile de cîmpie este dezvoltată agricultura. Suprafeţele de colină sînt folosite ca pajişti.


 Evul Mediu


În Bucovina de Sud se află capitala străveche a Moldovei − Suceava, mănăstirea Putna cu mormintele domnitorilor şi cele mai renumite şi străvechi mănăstiri ale Moldovei. Această regiune este menţionată cu numele de Bucovina, chiar şi în acordul din 1482  dintre regele polonez Wladyslaw Jagiello şi regele maghiar Sigmund. Mai tîrziu Bucovina împreună cu toată Moldova a revenit Turciei.


Bucovina în componenţa Imperiului Austro-Ungar


În perioada războiului ruso-turc din 1769 Bucovina a fost ocupată de trupele ruse, iar în 1775 a fost cedată Austriei, iar în 1786, este ataşată ca district de Cernăuţi la Galiţia, iar în anul 1849 Bucovina, ca parte a Austro-Ungariei a devenit regiune separată.



 Conform datelor din  anul 1907:


În anii 1867 − 1918 Bucovina era ducat în componenţa Imperiului Austro-Ungar şi avea graniţe comune la nord cu Galiţia, în vest în afară de Galiţia cu Ungaria şi Transilvania, iar la sud şi la est − cu România şi Basarabia.


Numărul locuitorilor ţării se extinde (1887) pînă la 627.786 de oameni. (313.076 bărbaţi şi 314.715 femei), şi alcătuieşte populaţia din 4 oraşe, 6 localităţi mici şi 325 sate, în timp ce în timpul aderării la Austria (1774) erau 75000 de suflete. Ca origine: 64.000 (85,33%) dintre ei erau români, 8.000 (10,66%) rusini şi 3.000 (4,0%) alte naţionalităţi. De religie − ortodoxă 71% (1911). La Cernăuţi locuieşte arhiepiscopul, care prezidează consiliul bisericii greco-ortodoxe (format din 24 membri religioşi şi 24 de membri laici). Dintre reprezentanţii altor religii: 11% sunt romano-catolici, 3,3% − greco-uniaţi, 2,3% − împărtăşesc confesiunea evanghelică, iar 12% sînt evrei. Solul fertil constituie aproximativ 96,8% din suprafaţa totală a ţării, din aceasta 44,6% e ocupată de păduri. Agricultura, care este cel mai bine dezvoltată în zonele din partea de nord-est a Bucovinei dintre Nistru şi Prut, aduce anual în medie − porumb 2.250.000 hl (42% de porumb, 21% de ovăz, 15% de orz, 14% de secară, 6% de grîu, iar restul mei etc.), apoi cîte 12.000 hl. de legume, 16 5000 hl. de cartofi, 20.000 hl de napi. În plus, se cultiva trifoi, tutun, rapiţă, cînepă şi in. Numărul de bovine în 1880 era foarte mare 52.715 de cai, 268.389 capete de bovine, ovine – 156.945, 127.034 de porci, 24.889 de ştiubeie de albini. În anul 1887 era dezvoltat mineritul, se extrăgea peroxid de mangan cîte 35.323 de centnere. (în Iakobeni) şi 2635 de centnere de sare (în Cacic), costul total era de 89.751 florini. Industria − era la începuturi, cele mai răspîndite erau fabricile de distilare a alcoolului. Comerţul era limitat aproape exclusiv la alimente crude, precum − grîu, pielicele neprelucrate, lînă şi potasă. Cea mai mare importanţă o are comerţul transfrontalier cu Moldova şi Basarabia şi comerţul de tranzit. Nivelul învăţămîntului este destul de scăzut. În 1880, erau 87% de analfabeţi în rîndul populaţiei masculine şi 92,5% în rîndul celei feminine. În Bucovina exista în acea perioadă Şcoală de Teologie Ortodoxă din Cernăuţi, 3 gimnazii, 2 şcoli cu profil real, un Seminariu de învăţători, 3 şcoli profesionale şi 264 de şcoli publice. În 1875, la Cernăuţi a fost deschisă Universitatea, unde instruirea era organizată în limba germană.


Местеканиш по дороге в Ватра Дорней, Сучава


Organizarea şi conducerea: Seimul Bucovinei era alcătuit (conform deciziei din 20 februarie 1861) din 31 de membri, şi anume: din arhiepiscop, 10 deputaţi din partea marilor proprietari funciari, 5 deputaţi din partea oraşelor, 2 deputaţi din partea camerelor de comerţ şi industriale şi 12 deputaţi din partea comunelor rurale, la care s-a alăturat în 1875 şi rectorul Universităţii. Adunarea generală a seimului austriac trimite în Bucovina 9 reprezentanţi. Administrativ, Bucovina reprezintă un tot întreg, iar în ce priveşte instanţele judecătoreşti se supune Oberlandsgerihtu de la Lvov, la fel precum şi conducerea militară e sub comanda comendaturii generale de Lembergsk. Ducatul se împarte în 8 districte, fără să se ia în consideraţie oraşul principal, aici se află 16 judecătorii districţionale şi 2 judecătorii  de gradul doi.


Bucovina, în componenţa României


Bucovina a devenit provincie a României în 1919. Suprafaţa ei alcătuia 10,442 km², populaţia constituia − 812 milioane (în 1920). Centrul Provinciei era oraşul Cernăuţi (care la 1925 număra 95.000 de locuitori).


Componenţa etnică a populaţiei alcătuia conform datelor oficiale româneşti: rusini − 38%, români- 34%, evrei − 13%, nemţi −8%, polonezi - 4%.


De asemenea, locuiau un număr redus de maghiari, velicoruşi (lipoveni− adepţi ai credinţei de rit vechi), slovaci, armeni, ţigani.


Дорога на Кукутень, Ботошань-Яссы


Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load