Voronin: „Jaful secolului” a fost provocat de FMI și Banca Mondială

Liderul PCRM a comentat raportul Comisiei Slusari într-un interviu exclusiv oferit eNews.

- Vladimir Nicolaevici, care este impresia Dvs. generală asupra raportului cu privire la rezultatele activității comisiei prezentate de domnul Slusari?

- Comisia nu a atins obiectivele declarate. În general, raportul domnului Slusari s-a dovedit a fi încă o „bombă” informațională și publicitară. Acesta, cu siguranță, servește drept temei pentru conversații în bucătărie, dar nu răspunde la întrebarea principală: unde este miliardul. Și cînd și cum acesta poate fi recuperat. Celelalte oamenii le-au auzit deja de mai multe ori.

- Dar este treaba Comisiei parlamentare să caute miliardul furat?

- Bineînțeles că nu. Dar așteptările societății erau exact așa. Membrii Comisiei înșiși au sprijinit agitația în jurul activității lor. Dar nimeni nu are dreptul să înlocuiască organele de anchetă. Nici o companie de detectivi străini, nici o comisie parlamentară. În calitate de deputați, legislatori și membri ai acestei comisii, în opinia mea, ei ar fi trebuit să se concentreze pe ceva complet diferit. Să stabilească motivele principale ale celor întîmplate în sistemul bancar al țarii; ce a contribuit la ceea ce s-a întîmplat din punct de vedere al existenței „găurilor negre” în legislație, organizarea controlului asupra sistemului financiar-bancar și, în sfîrșit: ce măsuri ar trebui să fie luate de urgență pentru a preveni astfel de cazuri revoltătoare. În afara vizorului comisiei a rămas o serie întreagă de probleme legislative ce țin de perfecționarea legilor privind Banca Națională (BNM) și sistemul bancar în ansamblu.

- Au avut membrii acestei Comisii parlamentare suficiente competențe pentru a face față acestui caz complicat?

- Aici au fost oameni diferiți. Și cei care cu greu pot fi numiți specialiști, și cetățeni obișnuiți. Dar un alt lucru este important: această comisie nu poate fi numită în întregime parlamentară. Întrucît aceasta este o comisie a „majorității parlamentare” căreia i-a reușit un „truc” fără precedent atunci cînd nu le-a permis deputaților propuși de opoziție să facă parte din ea. Este prima dată în istoria parlamentarismului moldovean. Prin urmare, există un drept deplin de a nu avea încredere totală în concluziile ei. Evident, apartenența membrilor comisiei exclusiv la majoritatea de guvernămînt a atribuit raportului un caracter politic și nu cel de „anchetă”. Acest lucru se observă deja în prima pagină a raportului, unde membrii comisiei au determinat destul de arbitrar scopul activității lor. Nu le voi cita, puteți să citiți singuri. Ce să mai spun despre acest document? Aproximativ un sfert din raport ocupă descrierea cronologiei luptei între acționarii minoritari privați, ceea ce este subiectul relațiilor civile, al instanțelor civile și al autorităților de supraveghere. Se face remarcată încercarea de a scăpa de responsabilitate liderii de atunci ai Ministerului Finanțelor care sînt direct și nemijlocit responsabili pentru starea de lucruri din BEM. Dar toate acestea sînt probleme procedurale.

- În opinia dumneavoastră, ce a devenit declanșatorul „furtului secolului”?

- Un astfel de declanșator a fost urmarea oarbă, nechibzuită și criminală, din punct de vedere al intereselor naționale, a „recomandărilor” Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de către conducerea țării. Să ne amintim: FMI întotdeauna insistent ne-a „recomandat” să privatizăm o cotă a statului în BEM. Chiar și atunci cînd noi eram la guvernare ne „sîcîia” cu aceste „recomandări”. Apoi am efectuat o evaluare internațională a BEM. Prețul său a fost destul de înalt. Și ne-au lăsat în pace. Apoi ne-au criticat decizia ca conturile întreprinderilor publice să fie deservite la banca de stat. Dar nu au reușit să ne învingă. După 2009, conducerea țării a căzut imediat „în genunchi” în fața acestor organizații. Dar „au căzut” împreună cu interesele lor. Și-au văzut interesele în aceste recomandări: „BEM ar trebui ieftinit și privatizat mai ieftin”. O practică similară a existat deja în perioada de privatizare în masă la începutul anilor 90, când la început obiectele au fost falimentate și apoi cumpărate pe degeaba. Ascunzîndu-se după „recomandările” instituțiilor financiare internaționale, folosind resursa administrativă, ei au reușit să pună mîna pe activele BEM. Și imediat a izbucnit o luptă între grupurile influente ale lui Filat și Plahotniuc. O perioadă „scula” lui Filat a fost Șor, iar cea a lui Plahotniuc - Platon și BNM. Cu toții am urmărit cum întreprinderile de stat au fost transferate de la BEM la Victoriabank; modul în care s-a tras frînghia între acționarii minoritari din BEM; am văzut zarva cu funcționalitatea Consiliului BEM, în urma căreia banca principală a țării timp de 8 luni a fost controlată de fapt nu doar de stat, ci de Gacichevici personal, în spatele căruia se afla Filat ...

- Dar atunci PCRM era încă în Parlament. De ce ați tăcut?

- Nu am tăcut. Încă în vara anului 2012 fracțiunea noastră din Parlament a atras atenția autorităților asupra căderii catastrofale a capitalului BEM. Dar acesta și a fost obiectivul autorităților: reducerea capitalului, adică ieftinirea băncii. Dar capitalul băncii nu poate fi transportat într-un sac, el poate fi furat doar prin împrumuturi neperformante. Ceea ce a fost realizat. Atunci cînd războiul clanurilor a atins punctul culminant, echipele au fost reformate, capitalul BEM a scăzut sub pragul necesar pentru ca licența să fie valabilă.

- De ce, în opinia dumneavoastră, împrumuturile de mai multe miliarde de dolari alocate BNM nu au fost capabile să salveze BEM?

- Pentru că nimeni: nici autoritățile, nici FMI, nici Banca Mondială nu au avut un astfel de obiectiv. Banca Națională i-a oferit BEM un „colac de salvare” pentru o perioadă scurtă de timp. În acest timp, din partea unei dintre echipele de guvernare din acea vreme au apărut unii pretendenți la cota de stat nedoriți de FMI și BM, care s-au angajat să ramburseze creditele primite de la Banca Națională din contul propriilor investiții. Evident, îndeplinirea acestor obligații a fost planificată din banii furați din BEM. FMI și Banca Mondială, văzînd că BEM nu ajunge în mîinile protejaților lor, au adunat marele „hural” și și-au anunțat poziția în conformitate cu principiul Otello: „Atunci să fii a nimănui”. Aceștia au solicitat insistent asupra lichidării băncilor jefuite. Am participat personal la o ședință la Oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău. Acolo doar noi, comuniștii, am cerut insistent să se păstreze BEM, dovedind că atunci restituirea a 15 miliarde de lei nu va intra în obligațiile bugetului de stat și, prin urmare, nu va cădea pe umerii cetățenilor. Grupurile de putere ale „Alianței pentru Euro”, după ce au furat cine și cît a putut de la BEM, au crezut că, sprijinindu-se pe recomandările FMI, vor putea pune capăt războiului. Iată cum BEM a ajuns la fund. Așadar, miliardele „salvatoare” pe care astăzi întreaga societate este obligată să le întoarcă, au mers la achitarea obligațiile reale și imaginare ale băncii. Și FMI avea nevoie doar de asta. Iarăși Guvernul va cădea la „mamelonul” său și, din nou, va fi posibil să-i dicteze condiții. Ceea ce observăm acum. Nu veți găsi nimic din aceste lucruri în raportul comisiei. - Dar cel puțin se spune despre responsabilitatea Băncii Naționale pentru cele întîmplate ... - Acuzațiile în adresa Băncii Naționale nu țin cont de faptul că BNM a devenit în sectorul financiar-bancar atît legiuitor, cît și executor, și controlor, și judecător, și călău în singura persoana. Și toate acestea - conform recomandărilor aceluiași FMI. Dar puterea, după cum știți, corupe! Iar puterea absolută corupe totalmente! Așa s-a întîmplat și cu Banca Națională. Dar raportul majorității parlamentare nu spune nimic despre ce ar trebui să facă cu toate aceste lucruri Parlamentul și alte autorități ale țării. Probabil că nu știe.

Dar cele furate de la popor și țară trebuie întoarse, iar hoții - pedepsiți!