Va deveni Vladimir Plahotniuc prim-ministru de această dată?

După ce Curtea Constituțională a aprobat rezultatele alegerilor parlamentare și a validat mandatele celor 101 deputați aleși, negocierile de formare a majorității parlamentare s-au intensificat.

După democrați, și socialiștii au adresat blocului ACUM invitația de a se așeza la masa de negocieri. Dar liderii blocului, Andrei Năstase și Maia Sandu, au refuzat categoric ambele propuneri.

Președintele Igor Dodon intenționează să convoace prima ședință a noului parlament înainte de 25-26 martie. Comunitatea experților deocamdată înclină spre trei variante de evoluție ulterioară a evenimentelor (coaliția PSRM-PDM, formarea unei majorități parlamentare ”de adunătură” sub căpitănia Partidului democrat, alegerile anticipate ca variantă de rezervă) și nu exclude că democrații îl pot înainta la postul de premier pe liderul lor Vladimir Plahotniuc. Potrivit unui politolog, ”ar fi o combinație politică interesantă”.

Aproape “un jubileu”

Cam de un deceniu Vladimir Plahotniuc tot este așezat în fotoliul de premier, iar din anul 2011 – aproape că în fiecare an.

Pentru prima oară (se spune) candidatura sa a fost examinată pentru funcția de șef al executivului în 2008, după demisionarea lui Vasile Tarlev și a echipei sale. Dar președintele Vladimir Voronin a așezat-o pe Zinaida Greceanîi în fotoliul de premier. Presa scria pe atunci că numirea lui Plahotniuc în funcția de prim-ministru ar fi putut schimba echilibrul și așa fragil al diverselor grupări care concurau pentru influență asupra lui Voronin, de aceea președintele a preferat o figură neutră pentru postul de premier.

Apoi despre premierul Vladimir Plahotniuc s-a vorbit în preajma alegerilor parlamentare anticipate din 2010. Fostul consilier prezidențial Sergiu Mocanu susținea că în alegeri Plahotniuc poate deveni nr.2 pe lista Partidului Democrat și că sponsorul principal al PDM își dorește fotoliul de prim-ministru. În parlamentarele-2010, la ultima modificare a listelor, afaceristul Vladimir Plahotniuc de bună seamă ”a ieșit din umbră” și a devenit nr.2 în lista electorală a Partidului Democrat, însă în rezultatul negocierilor din coaliție postul de premier nu i-a revenit lui, ci lui Vlad Filat.

În decembrie 2011, parlamentul iarăși încerca să-l aleagă pe șeful statului și se zvonea că, dacă încercarea va fi una reușită și Marian Lupu va deveni președinte, Vladimir Plahotniuc va prelua conducerea PDM și va ocupa funcția de premier. Ulterior, se spunea că va deveni premier după demiterea guvernului Filat, în 2013.

În timpul campaniei electorale din 2014, aliații coaliției de guvernare – PDM, PLDM și PL –au tot revendicat postul de prim-ministru și chiar și-au numit candidații. Mihai Ghimpu declarase că liberalii îl vor înainta pe nepotul său, primarul general de Chișinău Dorin Chirtoacă. “Cum a ridicat capitala, așa va ridica și țara”, - spunea liderul PL. Vladimir Filat a confirmat că PLDM va susține în continuare candidatura premierului în acțiune, Iurie Leancă. Iar Dumitru Diacov, președintele de onoare al PDM, susținea că formațiunea are 5-6 candidați pentru funcția de șef al executivului, care va fi format după parlamentarele din 30 noiembrie, iar una dintre candidaturi era cea a lui Vladimir Plahotniuc. Însă în rezultat prim-ministru a devenit neangajatul politic Chiril Gaburici.

Prima și unica tentativă reală a lui Plahotniuc de a deveni șeful executivului a avut loc la începutul a nului 2016. Atunci conducerea PDM (Marian Lupu, Dumitru Diacov și Vladimnir Plahotniuc) l-au vizitat pe președintele Nicolae Timofti, cu care au avut o conversație ”suficient de dură”. Șeful statului trebuia convins de necesitatea înaintării candidaturii lui Plahotniuc la postul de prim-ministru. Însă influențat de un șir de factori, Timofti a refuzat să semneze decretul în cauză.

“Președintele și-a folosit dreptul constituțional și informează majoritatea parlamentară și societatea, că respinge candidatura lui Vladimir Plahotniuc pentru funcția de prim-ministru. Șeful statului consideră că există suspiciuni rezonabile că Plahotniuc nu corespunde criteriilor de integritate, necesare înaintării sale la funcția de prim-ministru ”, anunța serviciul de presă al președintelui. Însă deja la finele lui 2016, înainte de plecarea din postul de președinte, Nicolae Timofti și-a cerut scuze de la Vladimir Plahotniuc pentru faptul că i-a respins candidatura. “Am greșit atunci”, a declarat fostul șef al statului.

După refuzul categoric al lui Nicolae Timofti, coordonatorul executiv al coaliției de la guvernare a făcut o pauză în pretențiile sale la funcția de premier. În iunie 2016, într-un interviu pentru ziarul Timpul de Dimineață, Vladimir Plahotniuc a declarat că nu intenționează să pretindă nici la postul de președinte în alegerile din 2016, nici la cel de prim-ministru. “Proiectul meu politic este determinat pînă în 2018 și are ca obiectiv construirea unei țări cu o economie și o politică stabilă. De aceasta mă voi preocupa din actuala postură de politican, nu intenționez să pretind la postul de președinte sau prim-ministru. Va deveni președinte persoana aleasă de popor, iar guvernul își va duce la capăt mandatul”, declarase el atunci. Totuși, despre faptul că Vladimir Plahotniuc a încerca să conducă puterea executivă s-a vorbit și la finele anului 2016 și în 2017.

În decembrie 2016, liderul “Partidului Nostru”, Renato Usatîi, susținea pe rețelele sociale, că PDM pregătește o reformatare și crearea unei noi coaliții de guvernare, în care nu va mai fi loc pentru Mihai Ghimpu. Iar Plahotniuc în persoană, potrivit lui Usatîi, intenționează să ocupe funcția de prim-ministru imediat după ce guvernul va demisiona pe motivul reducerii numărului de ministere. Liderul “Partidului Nostru” susținea că aceasta va avea loc înainte ca Igor Dodon să depună jurămîntul, astfel ca noul premier să fie numit de președintele în acțiune Nicolae Timofti.

În toamna lui 2017, în cercurile politice iarăși se vehicula că, în decembrie-ianuarie, coordonatorul coaliției de guvernare, președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc va încerca să preia conducerea guvernului Republicii Moldova. Unii reprezentanți ai opoziției active chemau să nu i se pună bețe în roate.

“Cu un an înainte de parlamentare Plahotniuc nu va reuși să schimbe spre bine situația social-politică și să sporească ratingul Partidului democrat și propriul rating. Însă responsabilitatea pentru problemele existente nu va mai putea fi pusă în spatele altora. Nu va mai putea pretinde că nu are nici un amestec. Pentru tot și toate în țară va răspunde deschis, public anume el, prim-ministrul Plahotniuc”, scria pe blogul său Dmitrii Ciubașenco, vice-președintele ”Partidului Nostru”. Timpul însă a arătat că Vladimir Plahotniuc a mers pe o altă cale – a mizat pe sistemul electoral mixt. Și miza i-a fost îndreptățită.

Ultima aluzie la faptul că Vladimir Plahotniuc ar putea prelua conducerea executivului a răsunat în ianuarie, curent, în ajunul campaniei electorale.“Eu consider că el ar fi un bun prim-ministru. El cunoaște opinia mea. Cu așa rezultate, organizare și posibilități trebuie să fii premier”, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate Andrian Candu, speakerul parlamentului care își încheia legislatura.

Premier sau speaker?

Pentru președintele Partidului Democrat, fotoliul de prim-ministru nu mai este o chestiune de principiu. Funcția s-a dovedit a fi prea evazivă pentru el.

De facto, deja de vreo patru ani Vladimir Plahotniuc deține hățurile de conducător. În acest răstimp, toate inițiativele de răsunet și proiectele majore ale guvernului au fost sonorizate de el în cadrul briefingurilor și abia după aceasta, adoptate la ședința cabinetului de miniștri. Acum cîțiva ani, ex-ambasadorul SUA în RM James Pettit declara că Plahotniuc joacă un rol semnificativ în țară. Pentru liderul PDM acum este foarte important să se ”legalizeze” – să obțină o funcție în stat, care ar corespunde statutului de ”interpret al unui rol semnificativ”. Politologul Victor Josu declarase că, fără a ocupa o asemenea funcție, toate investițiile lui în politică (iar în prezent Vladimir Plahotniuc a investit în politică mau mult ca oricine) pierd orice sens.

Pe de altă parte, pentru Vladimir Plahotniuc acum este importantă nu doar legalizarea ”internă”, dar și cea ”externă” – în fața străinilor.

Înainte de alegerile parlamentare, liderul PDM a primit de peste hotare un șir de semnale alarmante. Nu-i suficient că Federația Rusă a pornit pe numele lui o cauză penală, învinuindu-l de organizarea unei comunități criminale internaționale și de scoaterea ilegală a banilor din FR. Și în presa occidentală a apărut un șir de articole critice. La 20 februarie influenta publicație americană “The Washington Times” a publicat materialul întitulat “Ce să așteptăm de la alegerile parlamentare din Moldova”, în care se vorbea despre oligarhul care a capturat țara și cu ajutorul companiei de lobby, Podesta Group, inexistente deja, “i-a fermecat pe politicienii americani”, despre furtul miliardului și despre jocul lui ”de ambele părți ale gardului”. Iar publicația Bloomberg l-a numit pe șeful Partidului Democrat mai că un agent al Kremlinuluii susținea că “Moscova este interesată să păstreze puterea oligarhului Plahotniuc”. Unii experți autohtoni au presupus că curatorii americani ”îl toarnă” pe liderul PDM.

Obținerea postului de prim-ministru (sau, să zicem, de președinte al parlamentului) va schimba statutul lui Vladimir Plahotniuc: dintr-un lider obscur el va deveni o persoană dotată cu putere în stat. Și deoarece formal toată lumea are de a face cu guvernul, curatorii occidentali vor trebui să țină cont de Plahotniuc - premierul.

Analistul politic, Victor Ciobanu, crede că înaintarea candidaturii lui Plahotniuc la funcția de prim-ministru va avea loc numai în cazul în care democrații vor reuși să obțină o majoritate parlamentară confortabilă .

“Liderul PDM are nevoie de garanții. El nu are nevoie de încă o lovitură de imagine: primele două tentative de a se legaliza – aflarea în postură de vicepreședinte al parlamentului și nereușita înaintării anterioare la funcția de prim-ministru, deja au fost un eșec. De aceea el va fi înaintat la funcția de prim-ministru numai în cazul în care se va obține o majoritate confortabilă. Iar pentru mai multă democrație, ar fi de dorit ca din această majoritate să facă parte deputați din ambele părți – și cei ajunși în parlament cu socialiștii și cei veniți cu blocul ACUM. Cred că lista este deja gata, manevrele au loc și, la sigur, ele vor fi de lungă durată”, consideră Victor Ciobanu.

Și analistul politic, Igor Boțan, consideră că președintele PDM are ambiții de premier și va dori să obțină această funcție.

“Din acest punct de vedere este clar de ce dl Plahotniuc nu a mai așteptat decizia Curții Constituționale privind recunoașterea rezultatelor alegerilor parlamentare și s-a grăbit cu propunerea de a crea o coaliție cu blocul ACUM. Democrații au 30 de mandate, blocul ACUM – 26, este logic ca cea mai mare fracțiune să pretindă ca la funcția de prim-ministru să fie înaintat candidatul ei. Cu partidul socialiștilor este altă logică – PSRM are mai multe mandate, deci, în cazul unei coaliții cu socialiștii, pentru Vladimir Plahotniuc va fi mai problematic să devină prim-ministru. Totuși, socialiștii împărtășesc poziția, conform căreia pentru a promova o politică echilibrată, primul ministru trebuie să fie ”primit” și în Federația Rusă, iar cele două dosare penale deschise pe numele lui Vladimir Plahotniuc în FR, joacă contra lui”, spune expertul.

În opinia lui Igor Boțan, în cazul creării coaliției PSRM-PDM, funcția de prim-ministru, cel mai probabil, le va reveni socialiștilor, iar Vladimir Plahotniuc ar putea obține postul de președinte al parlamentului.

“Va fi o combinație la fel de interesantă, dacă ținem cont de faptul că, anul trecut, președintele a fost de mai multe suspendat temporar din funcție, iar președintele parlamentului devenea ”calif pentru o oră”. Mai ales că într-o republică parlamentară, președintele parlamentului are mai multe atribuții ca șeful statului, iar această funcție este mai protejată ca cea de prim-ministru. Cred că va fi interesantă situația în care legitimitatea lui Vladimir Plahotniuc–președinte de parlament va fi superioară legitimității lui Igor Dodon - președinte de țară. Deși nu exclud că, de dragul unui mare Joc complicat, socialiștii îi pot propune lui Plahotniuc să devină prim-ministru, ei însă să obțină postul de președinte al parlamentului. Este încă o variantă interesantă. Să vedem. Oricum, dacă Vladimir Plahotniuc va decide să devină prim-ministru, el va face tot posibilul să vină în guvern pentru mult timp”, consideră Igor Boțan.

“Fapte, nu vorbe ”

Ani în șir Vladimir Plahotniuc este lider permanent al anti-ratingurilor. Din sondaje rezultă că 85 - 92% din populația țării nu au încredere în el. Acum însă este momentul benefic pentru a-i forma liderului PDM o imagine pozitivă.

Procesul a început în timpul parlamentarelor. Însuși Vladimir Plahotniuc declara într-un interviu recent, că în circumscripția uninominală nr.17 (Nisporeni) pentru el au votat 72,36% dintre alegători, iar PDM a obținut aici un ”rezultat extraordinar” – 72,27%.

Dacă reieșim din sondaje, ratingurile prim-miniștrilor - oricine s-ar afla în funcție,- întotdeauna este mai înalt ca cel al președinților de parlament. Unde mai pui că funcția de șef al executivului oferă mai multe posibilități pentru manevre de imagine. Și chiar corespunde în mai mare măsură ambițiilor președintelui PDM.

“Pentru politicianul Vladimir Plahotniuc acum este absolut necesar să acționeze în forță – să înainteze un șir de programe sociale, iar prin politica mîinii de fier să demonstreze că poate face ordine. Este unica lui posibilitate de a se ”înnobila”. Iată de ce pentru Plahotniuc are sens să devină prim-ministru și nu președinte de parlament. Dar există aici și veriga slabă – relațiile cu Federația Rusă. De altfel, cu Rusia se poate găsi limbă comună. Ce-i poate el oferi Moscovei? Îi poate asigura accesul în Transnistria, poate să nu împiedice rotația de personal al contingentului militar rus de pe malul stîng, îi poate da Tiraspolului posibilitatea de a beneficia de liberul schimb cu UE, poate deschide Moldova pentru businessul rusesc. Mai pe scurt, are rost să lupte”, consideră Igor Boțan.

Însă analistul politic, Victor Ciobanu, crede că oricine ar veni în fruntea guvernului – Vladimir Plahotniuc sau oricare altă persoană – va trebui să se înțeleagă cu Occidentul și să meargă la anumite cedări, s-ar putea destul de serioase, în fața partenerilor de dezvoltare.

“Băieții au cheltuit enorm cu alegerile. Au nevoie de bani. Fără o finanțare din afară, orice inițiative vor eșua. Viitorul prim-ministru nu dispune de prea multe variante pentru manevre. Să lase situația în starea în care bugetul poate exploda în orice clipă, nu se mai poate. Așa că prima sarcină a guvernului și a premierului va fi dezghețarea relațiilor cu partenerii externi. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că va fi nevoie de careva sacrificii. Vor fi necesare încă niște arestări demonstrative ale demnitarilor corupți și niște dosare anti-corupție de răsunet. Va trebui să se meargă la niște cedări economice, care pot provoca nemulțumirea societății. Vă amintiți, în 2015 ambasadorii statelor occidentale i-au înmînat premierului Chiril Gaburici un pachet de cerințe – o instrucțiune pe 83 de pagini privind pașii pe care urmează să-i facă guvernul pe termen scurt (primele 100 zile de activitate) și pe termen mediu (12 și mai multe luni). În afară de investigarea detaliată a celor trei bănci problematice și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de criza financiară, Chișinăul era somat să implementeze reforma teritorial-administrativă și cea a sistemului de pensii, să armonizeze accizele în conformitate cu directivele UE, să liberalizeze regimul de import al unui șir de mărfuri și multe altele. Nu exclud, că un document analogic poate fi înaintat și de această dată”, spune Victor Ciobanu.

De altfel, PDM are și o variantă de rezervă, care îi permite să amîne inevitabilul - alegerile anticipate. Dar este, în opinia experților, unul dintre cele mai proaste scenarii și pentru PSRM, și pentru blocul ACUM: democrații au în țară 800 de primari care, de această dată, vor fi implicați la maxim, iar, în rezultat, ACUM și PSRM pot obține rezultate mult mai proaste ca în alegerile din 24 februarie.

Xenia Florea