«Un stat în stat»: a fost oare procuratura moldovenească principalul instrument de uzurpare a puterii?

«Un stat în stat»: a fost oare procuratura moldovenească principalul instrument de uzurpare a puterii?

Noile autorități acordă o atenție deosebită  funcției de  șef al Procuraturii generale  a RM   – instituția, în adresa căreia  au răsunat epitete ca  «bastionul oligarhiei», «statul în stat», «poliția politică».

În opinia lor, această structură  de drept a fost  folosită  pe post de instrument principal al uzurpării puterii,  pentru  a tăinui  «jaful secolului», a-i proteja pe executorii și beneficiarii lui,  a-i influența pe oponenți și a efectua arestări ilegale, a redistribui fluxurile financiare și a prelua afaceri.   

Experții menționează că  fostul procuror Eduard Harunjen  pe departe nu era unicul promotor al intereselor  fostei puteri în sistemul de aplicare a legii.  Pentru a asigura controlul asupra instituției și a  realiza diverse scheme, aceasta achita lunar  «sporuri» consistente la salariu pentru cel puțin 30 de procurori din  veriga superioară. 

Anti-performanțele procurorilor 

Că procuratura moldovenească este controlată politic, iar în activitatea sa se conduce  de interesele de partid și indicațiile unor persoane concrete,  în ultimii ani nu au scris și nu au  vorbit doar cei mai leneși.  Pe parcursului anilor,  această instituție a dat în mod repetat motive pentru asemenea concluzii, în rezultat la moment ratingul încrederii  populației  a bătut orice anti-recorduri  .

Despre  nivelul înalt al interesului  fostelor autorități  față de pîrghiile de administrare a  mecanismelor  de aplicare a legii  vorbesc și sumele contra cărora, după cum de nenumărate ori a scris mass-media, PD a procurat funcția de procuror general la mijlocul anilor '10.  Se spune, că în a. 2009 numirea  «omului de încredere» în această funcție l-a costat pe fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc  2 milioane de euro.  Despre asta a vorbit  în recentul său interviu TV și ex-premierul condamnat Vlad Filat, care «a fost informat despre aceasta din surse veridice  ».

Într-un final, Procuratura generală s-a transformat dintr-o instituție care trebuie să asigure respectarea legii la toate nivelurile într-un promotor și executor al intereselor politice de moment.  Potrivit lui Andrei Năstase, vicepremier și ministru de interne, o parte din   angajații sistemului de aplicare a legii, numiți de el  «oamenii lui Plahotniuc», plus la salariu primeau de la ex-președintele PDM  «mii de dolari în plicuri, ca să  servească  regimul ». Din spusele lui Năstase,  acestora li se permitea să-și umple buzunarele și  prin participarea la diverse scheme dubioase.  

Deputatul-socialist Bogdan Țîrdea, director al Institutului social-democrat din Moldova,  menționează că  Procuratura generală, la fel ca și alte  instituții ale statului,  inclusiv Centrul național anticorupție, Serviciul informații și securitate, Banca națională tăinuiau  acțiunile ilegale ale foștilor  conducători, inclusiv și  furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al țării. Potrivit lui, organele sistemului  judiciar și de drept, procuratura în special, erau folosite pentru nimicirea oponenților fostei puteri,   arestări ilegale și preluări ale afacerilor.   

Experții atrag atenție asupra lipsei  unor rezultate palpabile ale reformei acestei instituții, în pofida  injecțiilor financiare permanente din partea partenerilor  de dezvoltare. Concluziile celui mai recent audit al eficienței reformei în justiție, la care a ajuns Curtea de conturi  încă doi ani în urmă,  vorbesc despre miliardele  de lei irosiți și ineficiența eforturilor  făcute,  inclusiv  prezența schemelor netransparente, dubioase de promovare a judecătorilor și procurorilor, lipsa  transparenței în activitatea Procuraturii generale și a reacției adecvate  la acțiunile ilegale în sistemul dat.  

În același timp,  recentul raport al misiunii  de evaluare al Grupului de state pentru combaterea corupției  (GRECO), publicat în luna iulie, conține un șir de recomandări  autorităților moldovene, despre îndeplinirea cărora  acestea trebuie să raporteze pînă la 30 iunie, 2020.  Printre altele, experții se arată îngrijorați de insuficiența  măsurilor de combatere a corupției și lipsa  unor proceduri ierarhice clare la procuratură. Este menționată și necesitatea  modificării regulilor de formare a Consiliului superior  al procurorilor.  

«Milioanele de euro, alocate de UE și alți parteneri, au  mers la reformarea sectorului justiției, însă  careva schimbări care să demonstreze  modificarea statutului  și a rolului procuraturii așa și nu au avut loc. Mai mult,  în rezultatul măsurilor legislative implementate de fosta putere,  procuratura s-a transformat  într-o organizație de autoreglare, asemănătoare celor din mediul de afaceri   – pe piața  financiară, în sfera transporturilor, etc. Ministerul justiției  și alte structuri de stat au fost lipsite de careva împuterniciri și s-au transformat în  simpli observatori. Procurorii ei înșiși se numesc și se eliberează din funcții, se  decorează și  se pedepsesc pe sine înșiși. Fosta putere a format  o reglementare legislativă, care nu permite nimănui  să  se implice  în acțiunile lor  și să-i  înlăture din funcții chiar dacă există motive  întemeiate.  Pentru a-și promova interesele prin procuratură,  aceasta  achita lunar  ”sporuri” salariale  mari  pentru cel puțin 30 de procurori din veriga superioară   », - spune unul dintre experții noștri.   

Și aduce exemplul unui șir de țări, inclusiv SUA,  în care procurorul general  (attorney general, literalmente – împuternicitul general  ) este desemnat de președinte  cu acordul senatului,  șeful statului este în drept și să-l elibereze din funcție.  Așa a procedat, printre altele,  președintele Donald Trump care a considerat că procurorul general interimar numit de administrația predecesorului său Barak Obama  nu se isprăvește  cu sarcina securizării hotarelor și lupta cu imigrația ilegală.  Trump a numit un nou  procuror interimar înainte ca senatul să  adopte decizia respectivă.  Aceeași procedură  acționează în SUA și la  numirea ori eliberarea din funcție a procurorilor de circumscripție.  Rolul-cheie al președintelui   este consfințit și  în  legislația unui șir de țări europene, inclusiv în Germania.   Da în Moldova a fost creat un sistem deosebit,  și noile autorități au fost nevoite să depună cale mai mari eforturi pentru a schimba conducerea  procuraturii.  

«Avem nevoie de procurori noi»

La începutul lui iulie premierul Maia Sandu s - a adresat procurorilor moldoveni cu îndemnul  să devină independenți  și să nu mai îndeplinească  însărcinările ilegale ale conducătorilor lor.  «Nimeni cu cere de la voi altceva - doar să fiți procurori. Nimeni cu cere de la voi altceva – doar să asigurați respectarea legii și astfel să protejați cetățenii și statul.  Cu toții vă îndemnăm să scăpați de frica irațională,  să acționați  ferm în privința celor care amenință Republica Moldova. Doar așa veți merita titlul de procuror», - a declarat Sandu la 5 iulie..

Luni, 29 iulie,  ea a constatat că procurorii încă nu au  purces la îndeplinirea obligațiunilor lor.   «Au trecut 23 de zile de cînd  660 trebuiau să înceapă aplicarea legii. În acest răstimp trebuiau investigate zeci de scheme care prezintă pericol pentru banul public.  Actualii procurori nu-și îndeplinesc  munca. Avem nevoie de judecători și de procurori noi  », - a spus Maia Sandu.

Șefa guvernului menționează că  cu acceptul procuraturii  «instituțiile statului activau nu în interesele statului, da pentru a  născoci  și aplica diverse scheme  de îmbogățire ilegală a unor personaje din anturajul lui Plahotniuc ». Potrivit ei, schemele prin care se fură miliarde de lei funcționează peste tot: «în sistemul energetic, în sfera medicamentelor și alimentației pentru copii, în transporturi și mai ales în aviație  ». M.Sandu a declarat că  este necesar ca aceste scheme să fie stopate și  cei care se fac vinovați să fie trași la răspundere, dar a menționat că «nu guvernul pornește cauzele penale și merge în instanță ».

Kiril Moțpan, președintele comisiei parlamentare  pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a confirmast în cadrul unui briefing, că  deputații primesc zilnic materiale  privind  numeroasele scheme de contrabandă, elaborate în ultimii ani, în special după ce la guvernare a venit PDM.  Potrivit lui, informația de care dispune comisia confirmă  numele persoanelor suspuse din instituțiile de stat și de drept, care  au participat la aceste scheme. Moțpan a menționat lipsa de reacție a Procuraturii generale și a altor instituții autorizate să ia măsuri.   

În același context, este pomenită reacția la solicitarea lui Andrei Năstase  prin care acesta cerea  tragerea la răspundere a  membrilor Curții Constituționale  și ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc.  Recent Procuratura generală a anunțat că refuză  să pornească urmărirea penală deoarece nu a avut loc  «actul uzurpării puterii în stat ». «Această decizie a fost adoptată în rezultatului analizei reale , a evaluării dovezilor  prezentate, în baza unor considerente legale  », - glăsuia comunicatul de presă al instituției.   

Andrei Năstase crede că poziția Procuraturii generale  contravine  declarației privind statul capturat, adoptată de parlament . Pe pagina sa socială el a scris că coaliția de guvernare va  lua măsuri dure pentru ca   «procuratura să nu mai poată împiedica triumful adevărului și depistarea  încălcărilor, comise de regimul Plahotniuc, precum și pentru pedepsirea criminalilor». Potrivit lui,  decizia procurorilor  «este o nouă dovadă a faptului că  uzurparea puterii în stat este o acțiune  coordonată de persoanele care au datoria constituțională să  contribuie la eliberarea și democratizarea RM  ».

În opinia deputatului ACUM Vladimir Bolea,  nu toți procurorii  moldoveni sunt corupți și gata să încalce legea, dar să  găsești profesioniști  buni , care respectă legea, este o sarcină dificilă, mai ales la Procuratura generală.  Parlamentarul vorbește despre necesitatea de a  schimba mulți procurori, care  «conștientizează caracterul criminal al acțiunilor lor » și vor merge «pînă la urmă».

Cine era șef la procuratură?

Andrei Năstase este convins că ex-procurorul general Eduard Harunjen, prin intermediari,   primea indicații de la Plahotniuc și făcea tot posibilul să  închidă dosarul privind uzurparea  puterii prin intermediul Curții Constituționale și a primelor persoane din stat. Vicepremierul crede că plecarea lui Harunjen  a fost rezultatul înțelegerii  cu Consiliul superior al procurorilor în schimbul  refuzului de a porni o cauză penală împotriva sa.  

Și deputatul ACUM Dumitru Alaiba a declarat de la tribuna parlamentului că fostul procuror general  juca un rol important în  susținerea și promovarea  intereselor oligarhice, a ocrotit toate schemele criminale ale lui Plahotniuc.  Potrivit lui,  «Eduard Harunjen a transformat procuratura în poliție politică » și «lupta pentru corupție, nu împotriva ei ». Deputatul subliniază, că  în loc să investigheze  «jaful secolului», de la care trecut cinci ani,  procuratura lui Harunjen  îl acoperea și făcea tot posibilul pentru  ca beneficiarii escrocheriei bancare să fie protejați și să nu restituie banii furați. 

Experții menționează că Eduard Harunjen nu era unicul  promotor al intereselor fostei guvernări în sistemul de drept. Ivan Diacov, ex-procuror al mun.Chișinău, consideră că  Harunjen, chiar dacă ocupa fotoliul principal din procuratură,  nu era persoana nr.1, cum era prezentat opiniei publice. El menționează că, de facto, instituția era condusă de Nicolai Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii  pentru combaterea criminalității organizate și cazuri speciale. Potrivit lui Diacov,  el dispune de informații veridice că «în procuratură  toate deciziile erau transmise prin N.Chitoroagă, iar el le aplica în viață  ».

În același timp, ex-judecătorii Curții de Apel  Chișinău au înaintat un șir de învinuiri în adresa  foștilor conducători ai  sistemului judiciar și al procuraturii.  Potrivit lor,  rolul principal  în influențarea  deciziilor dorite în multe dosare de rezonanță  «ținute sub control», inclusiv ale lui Ilan Șor, Constantin Țuțu și alții, aparținea fostei adjuncte de la Procuratura anticorupție Adriana Bețișor.  Despre aceasta a scris pe pagina sa socială  deputatul ACUM Serghei Litvinenco, care a expediat o notificare în adresa Consiliului superior al procurorilor și Consiliul superior al magistraturii.  El a adus un șir de exemple, inclusiv  cazul în care o persoană acuzată de spălarea banilor  a fost achitată la cererea Adrianei Bețișor.   

Din spusele Maiei Sandu,  Bețișor la fel ca  și alți conducători ai procuraturii  trebuie să ajungă în instanță «pentru că a provocat statului daune ca urmare a deciziilor tardive  și inițierea dosarelor la comandă politică ». Șefa guvernului menționează că  cca cinci ani procuroara i-a permis lui Ilan Șor, care este unul dintre principalii beneficiari ai escrocheriei bancare,  să  «fie liber și să cheltuiască  banii furați de la cetățeni, pentru că așa îi dicta șeful ei Plahotniuc  ». În plus, era tergiversată decizia privind arestarea activelor lui Șor  și eliberarea mandatului de arestare a lui.  

În emisia directă a unui post TV președintele Igor Dodon  a vorbit despre participarea procuraturii la elaborarea scenariilor de influențare a sa, inclusiv despre  întrevederea avută în iunie cu Adriana Bețișor și Vlad Plahotniuc, la  care s-au discutat variantele de pornire a cauzelor penale împotriva șefului  statului. Potrivit lui, la negocieri au participat reprezentanții Procuraturii  pentru combaterea  criminalității organizate și cauze speciale. Președintele  se arată convins, că  în cel mai scurt timp  procurorii implicați în acțiuni ilegale  vor fi eliberați din funcții și  trași la răspundere.  

Ion Munteanu

P.S. Mîine citiți pe  Noi.md  despre numirea noului procuror general interimar și sarcinile principale care stau în fața lui.    

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load