«Un stat în stat»: a fost oare procuratura moldovenească principalul instrument de uzurpare a puterii?

Noile autorități acordă o atenție deosebită funcției de șef al Procuraturii generale a RM – instituția, în adresa căreia au răsunat epitete ca «bastionul oligarhiei», «statul în stat», «poliția politică».

În opinia lor, această structură de drept a fost folosită pe post de instrument principal al uzurpării puterii, pentru a tăinui «jaful secolului», a-i proteja pe executorii și beneficiarii lui, a-i influența pe oponenți și a efectua arestări ilegale, a redistribui fluxurile financiare și a prelua afaceri.

Experții menționează că fostul procuror Eduard Harunjen pe departe nu era unicul promotor al intereselor fostei puteri în sistemul de aplicare a legii. Pentru a asigura controlul asupra instituției și a realiza diverse scheme, aceasta achita lunar «sporuri» consistente la salariu pentru cel puțin 30 de procurori din veriga superioară.

Anti-performanțele procurorilor

Că procuratura moldovenească este controlată politic, iar în activitatea sa se conduce de interesele de partid și indicațiile unor persoane concrete, în ultimii ani nu au scris și nu au vorbit doar cei mai leneși. Pe parcursului anilor, această instituție a dat în mod repetat motive pentru asemenea concluzii, în rezultat la moment ratingul încrederii populației a bătut orice anti-recorduri .

Despre nivelul înalt al interesului fostelor autorități față de pîrghiile de administrare a mecanismelor de aplicare a legii vorbesc și sumele contra cărora, după cum de nenumărate ori a scris mass-media, PD a procurat funcția de procuror general la mijlocul anilor '10. Se spune, că în a. 2009 numirea «omului de încredere» în această funcție l-a costat pe fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc 2 milioane de euro. Despre asta a vorbit în recentul său interviu TV și ex-premierul condamnat Vlad Filat, care «a fost informat despre aceasta din surse veridice ».

Într-un final, Procuratura generală s-a transformat dintr-o instituție care trebuie să asigure respectarea legii la toate nivelurile într-un promotor și executor al intereselor politice de moment. Potrivit lui Andrei Năstase, vicepremier și ministru de interne, o parte din angajații sistemului de aplicare a legii, numiți de el «oamenii lui Plahotniuc», plus la salariu primeau de la ex-președintele PDM «mii de dolari în plicuri, ca să servească regimul ». Din spusele lui Năstase, acestora li se permitea să-și umple buzunarele și prin participarea la diverse scheme dubioase.

Deputatul-socialist Bogdan Țîrdea, director al Institutului social-democrat din Moldova, menționează că Procuratura generală, la fel ca și alte instituții ale statului, inclusiv Centrul național anticorupție, Serviciul informații și securitate, Banca națională tăinuiau acțiunile ilegale ale foștilor conducători, inclusiv și furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al țării. Potrivit lui, organele sistemului judiciar și de drept, procuratura în special, erau folosite pentru nimicirea oponenților fostei puteri, arestări ilegale și preluări ale afacerilor.

Experții atrag atenție asupra lipsei unor rezultate palpabile ale reformei acestei instituții, în pofida injecțiilor financiare permanente din partea partenerilor de dezvoltare. Concluziile celui mai recent audit al eficienței reformei în justiție, la care a ajuns Curtea de conturi încă doi ani în urmă, vorbesc despre miliardele de lei irosiți și ineficiența eforturilor făcute, inclusiv prezența schemelor netransparente, dubioase de promovare a judecătorilor și procurorilor, lipsa transparenței în activitatea Procuraturii generale și a reacției adecvate la acțiunile ilegale în sistemul dat.

În același timp, recentul raport al misiunii de evaluare al Grupului de state pentru combaterea corupției (GRECO), publicat în luna iulie, conține un șir de recomandări autorităților moldovene, despre îndeplinirea cărora acestea trebuie să raporteze pînă la 30 iunie, 2020. Printre altele, experții se arată îngrijorați de insuficiența măsurilor de combatere a corupției și lipsa unor proceduri ierarhice clare la procuratură. Este menționată și necesitatea modificării regulilor de formare a Consiliului superior al procurorilor.

«Milioanele de euro, alocate de UE și alți parteneri, au mers la reformarea sectorului justiției, însă careva schimbări care să demonstreze modificarea statutului și a rolului procuraturii așa și nu au avut loc. Mai mult, în rezultatul măsurilor legislative implementate de fosta putere, procuratura s-a transformat într-o organizație de autoreglare, asemănătoare celor din mediul de afaceri – pe piața financiară, în sfera transporturilor, etc. Ministerul justiției și alte structuri de stat au fost lipsite de careva împuterniciri și s-au transformat în simpli observatori. Procurorii ei înșiși se numesc și se eliberează din funcții, se decorează și se pedepsesc pe sine înșiși. Fosta putere a format o reglementare legislativă, care nu permite nimănui să se implice în acțiunile lor și să-i înlăture din funcții chiar dacă există motive întemeiate. Pentru a-și promova interesele prin procuratură, aceasta achita lunar ”sporuri” salariale mari pentru cel puțin 30 de procurori din veriga superioară », - spune unul dintre experții noștri.

Și aduce exemplul unui șir de țări, inclusiv SUA, în care procurorul general (attorney general, literalmente – împuternicitul general ) este desemnat de președinte cu acordul senatului, șeful statului este în drept și să-l elibereze din funcție. Așa a procedat, printre altele, președintele Donald Trump care a considerat că procurorul general interimar numit de administrația predecesorului său Barak Obama nu se isprăvește cu sarcina securizării hotarelor și lupta cu imigrația ilegală. Trump a numit un nou procuror interimar înainte ca senatul să adopte decizia respectivă. Aceeași procedură acționează în SUA și la numirea ori eliberarea din funcție a procurorilor de circumscripție. Rolul-cheie al președintelui este consfințit și în legislația unui șir de țări europene, inclusiv în Germania. Da în Moldova a fost creat un sistem deosebit, și noile autorități au fost nevoite să depună cale mai mari eforturi pentru a schimba conducerea procuraturii.

«Avem nevoie de procurori noi»

La începutul lui iulie premierul Maia Sandu s - a adresat procurorilor moldoveni cu îndemnul să devină independenți și să nu mai îndeplinească însărcinările ilegale ale conducătorilor lor. «Nimeni cu cere de la voi altceva - doar să fiți procurori. Nimeni cu cere de la voi altceva – doar să asigurați respectarea legii și astfel să protejați cetățenii și statul. Cu toții vă îndemnăm să scăpați de frica irațională, să acționați ferm în privința celor care amenință Republica Moldova. Doar așa veți merita titlul de procuror», - a declarat Sandu la 5 iulie..

Luni, 29 iulie, ea a constatat că procurorii încă nu au purces la îndeplinirea obligațiunilor lor. «Au trecut 23 de zile de cînd 660 trebuiau să înceapă aplicarea legii. În acest răstimp trebuiau investigate zeci de scheme care prezintă pericol pentru banul public. Actualii procurori nu-și îndeplinesc munca. Avem nevoie de judecători și de procurori noi », - a spus Maia Sandu.

Șefa guvernului menționează că cu acceptul procuraturii «instituțiile statului activau nu în interesele statului, da pentru a născoci și aplica diverse scheme de îmbogățire ilegală a unor personaje din anturajul lui Plahotniuc ». Potrivit ei, schemele prin care se fură miliarde de lei funcționează peste tot: «în sistemul energetic, în sfera medicamentelor și alimentației pentru copii, în transporturi și mai ales în aviație ». M.Sandu a declarat că este necesar ca aceste scheme să fie stopate și cei care se fac vinovați să fie trași la răspundere, dar a menționat că «nu guvernul pornește cauzele penale și merge în instanță ».

Kiril Moțpan, președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a confirmast în cadrul unui briefing, că deputații primesc zilnic materiale privind numeroasele scheme de contrabandă, elaborate în ultimii ani, în special după ce la guvernare a venit PDM. Potrivit lui, informația de care dispune comisia confirmă numele persoanelor suspuse din instituțiile de stat și de drept, care au participat la aceste scheme. Moțpan a menționat lipsa de reacție a Procuraturii generale și a altor instituții autorizate să ia măsuri.

În același context, este pomenită reacția la solicitarea lui Andrei Năstase prin care acesta cerea tragerea la răspundere a membrilor Curții Constituționale și ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc. Recent Procuratura generală a anunțat că refuză să pornească urmărirea penală deoarece nu a avut loc «actul uzurpării puterii în stat ». «Această decizie a fost adoptată în rezultatului analizei reale , a evaluării dovezilor prezentate, în baza unor considerente legale », - glăsuia comunicatul de presă al instituției.

Andrei Năstase crede că poziția Procuraturii generale contravine declarației privind statul capturat, adoptată de parlament . Pe pagina sa socială el a scris că coaliția de guvernare va lua măsuri dure pentru ca «procuratura să nu mai poată împiedica triumful adevărului și depistarea încălcărilor, comise de regimul Plahotniuc, precum și pentru pedepsirea criminalilor». Potrivit lui, decizia procurorilor «este o nouă dovadă a faptului că uzurparea puterii în stat este o acțiune coordonată de persoanele care au datoria constituțională să contribuie la eliberarea și democratizarea RM ».

În opinia deputatului ACUM Vladimir Bolea, nu toți procurorii moldoveni sunt corupți și gata să încalce legea, dar să găsești profesioniști buni , care respectă legea, este o sarcină dificilă, mai ales la Procuratura generală. Parlamentarul vorbește despre necesitatea de a schimba mulți procurori, care «conștientizează caracterul criminal al acțiunilor lor » și vor merge «pînă la urmă».

Cine era șef la procuratură?

Andrei Năstase este convins că ex-procurorul general Eduard Harunjen, prin intermediari, primea indicații de la Plahotniuc și făcea tot posibilul să închidă dosarul privind uzurparea puterii prin intermediul Curții Constituționale și a primelor persoane din stat. Vicepremierul crede că plecarea lui Harunjen a fost rezultatul înțelegerii cu Consiliul superior al procurorilor în schimbul refuzului de a porni o cauză penală împotriva sa.

Și deputatul ACUM Dumitru Alaiba a declarat de la tribuna parlamentului că fostul procuror general juca un rol important în susținerea și promovarea intereselor oligarhice, a ocrotit toate schemele criminale ale lui Plahotniuc. Potrivit lui, «Eduard Harunjen a transformat procuratura în poliție politică » și «lupta pentru corupție, nu împotriva ei ». Deputatul subliniază, că în loc să investigheze «jaful secolului», de la care trecut cinci ani, procuratura lui Harunjen îl acoperea și făcea tot posibilul pentru ca beneficiarii escrocheriei bancare să fie protejați și să nu restituie banii furați.

Experții menționează că Eduard Harunjen nu era unicul promotor al intereselor fostei guvernări în sistemul de drept. Ivan Diacov, ex-procuror al mun.Chișinău, consideră că Harunjen, chiar dacă ocupa fotoliul principal din procuratură, nu era persoana nr.1, cum era prezentat opiniei publice. El menționează că, de facto, instituția era condusă de Nicolai Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cazuri speciale. Potrivit lui Diacov, el dispune de informații veridice că «în procuratură toate deciziile erau transmise prin N.Chitoroagă, iar el le aplica în viață ».

În același timp, ex-judecătorii Curții de Apel Chișinău au înaintat un șir de învinuiri în adresa foștilor conducători ai sistemului judiciar și al procuraturii. Potrivit lor, rolul principal în influențarea deciziilor dorite în multe dosare de rezonanță «ținute sub control», inclusiv ale lui Ilan Șor, Constantin Țuțu și alții, aparținea fostei adjuncte de la Procuratura anticorupție Adriana Bețișor. Despre aceasta a scris pe pagina sa socială deputatul ACUM Serghei Litvinenco, care a expediat o notificare în adresa Consiliului superior al procurorilor și Consiliul superior al magistraturii. El a adus un șir de exemple, inclusiv cazul în care o persoană acuzată de spălarea banilor a fost achitată la cererea Adrianei Bețișor.

Din spusele Maiei Sandu, Bețișor la fel ca și alți conducători ai procuraturii trebuie să ajungă în instanță «pentru că a provocat statului daune ca urmare a deciziilor tardive și inițierea dosarelor la comandă politică ». Șefa guvernului menționează că cca cinci ani procuroara i-a permis lui Ilan Șor, care este unul dintre principalii beneficiari ai escrocheriei bancare, să «fie liber și să cheltuiască banii furați de la cetățeni, pentru că așa îi dicta șeful ei Plahotniuc ». În plus, era tergiversată decizia privind arestarea activelor lui Șor și eliberarea mandatului de arestare a lui.

În emisia directă a unui post TV președintele Igor Dodon a vorbit despre participarea procuraturii la elaborarea scenariilor de influențare a sa, inclusiv despre întrevederea avută în iunie cu Adriana Bețișor și Vlad Plahotniuc, la care s-au discutat variantele de pornire a cauzelor penale împotriva șefului statului. Potrivit lui, la negocieri au participat reprezentanții Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale. Președintele se arată convins, că în cel mai scurt timp procurorii implicați în acțiuni ilegale vor fi eliberați din funcții și trași la răspundere.

Ion Munteanu

P.S. Mîine citiți pe Noi.md despre numirea noului procuror general interimar și sarcinile principale care stau în fața lui.