PCRM cere Consiliului Europei să studieze problemele limbii ruse în Moldova

PCRM cere Consiliului Europei să studieze problemele limbii ruse în Moldova

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) îndeamnă Consiliul Europei să examineze problema limitării semnificative a funcționării limbii ruse în Moldova și să evalueze această practică negativă din ultimii ani.

Astfel, președintele fracțiunii parlamentare a PCRM, Inna Șupac, vorbind la sesiunea de iarnă a APCE, la Strasbourg, pe tema Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, a menționat că Republica Moldova se numără printre țările care încă nu au ratificat Carta, relatează NOI.md.

Ea a reamintit că articolul 13 din Constituția Republicii Moldova definește în mod clar obligația statului de a proteja dreptul la păstrarea, dezvoltarea și funcționarea limbii ruse și a altor limbi utilizate în țară, iar Legea cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova din 1989 prevede statutul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

Inna Șupac a subliniat că Republica Moldova este un stat multinațional, în care, timp de secole, conlocuiesc diferite grupuri etnice, însă, în ultimii opt ani, situația minorităților naționale, precum și capacitatea lor de a utiliza și studia limba maternă, s-a înrăutățit în mod semnificativ.

Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor a declarat că, în vara anului 2014, majoritatea parlamentară a adoptat un nou cod al educației, ale cărui o serie de dispoziții sînt contrare standardelor internaționale și reprezintă un regres semnificativ al drepturilor care pînă acum au fost folosite de grupurile etnice din Moldova.

Potrivit Innei Șupac, autoritățile clasifică limba rusă la categoria de limbi străine. De asemenea, a apărut o nouă formulare: „statul asigură, în limita posibilităţilor sistemului educaţional, ca persoanele aparţinînd acestor minorităţi să beneficieze de condiţii corespunzătoare de a învăţa limba lor minoritară”.

Adică, dacă înainte statul nu punea nicio condiție pentru a asigura acest drept, trebuie înțeles faptul că din 2014 Guvernul ar putea spune în orice moment că, din lipsă de fonduri suficiente în bugetul de stat, învățămîntul în limbile minorităților va fi limitat.

În anii 2010-2016, în Republica Moldova au fost optimizate aproximativ 300 de școli și, din păcate, acest proces nu ia în considerare faptul că în unele școli se predă în una dintre limbile minorităților naționale.

Reprezentanții grupurilor etnice remarcă o problemă serioasă legată de limitarea accesului la sistemul judiciar tocmai din cauza problemelor lingvistice. Foarte frecvent se înregistrează cazuri în care instituțiile de stat răspund la petițiile cetățenilor numai în limba de stat – moldovenească. Să nu mai vorbim de problema primordială a lipsei de traducere în limba rusă a instrucțiunilor pentru medicamente.

Inna Șupac a atras atenția și asupra faptului că și site-ul oficial al parlamentului moldovenesc funcționează în trei limbi – moldovenească, engleză, franceză. Aceeași situație se atestă și cu site-urile oficiale și ale majorității agențiilor guvernamentale, în care nu există o versiune rusă.

În opinia deputatei, această practică negativă din ultimii opt ani din Moldova trebuie să devină obiectul unei atenții și critici din partea Consiliului Europei.

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load