Moldova va avea o nouă Curte Constituțională

Moldova va avea o nouă Curte Constituțională

 Parlamentul, guvernul și autoritatea judiciară intenționează să formeze în cel mai scurt timp noua componență a Curții Constituționale a Moldovei (CC).    

Funcțiile din Înalta Curte au devenit vacante după ce șase judecători au demisionat pe fundalul învinuirilor de politizare și numeroasele somări de a demisiona. Acum autoritățile urmează să selecteze candidați de cea mai înaltă calificare profesională, care să întoarcă încrederea cetățenilor și să sporească autoritatea unicei instanțe de jurisdicție constituțională din Moldova.  

Experții subliniază, că noua CC trebuie să fie maxim apolitică, pentru ca în perspectivă nimeni să nu dorească o ”încrucișare” a jurisdicției constituționale cu interesele imediate ale unui partid, iar membrii CC să respecte limitele obiective ale imixtiunii CC în procesele politice din țară și să evite interacțiunile cu orice grupuri de influență.  

A început concursul pentru selectarea judecătorilor 

Ani în șir, la adresa membrilor CC au răsunat numeroase pretenții, ce țineau în fond de nerespectarea normelor Constituției și prevalarea factorului politic în activitatea lor. Majoritatea judecătorilor care au făcut parte din componența demisionară a Curții, anterior numirii în funcție au fost membri PD sau deputați din partea PDM. Unica persoană, aleasă în bază de concurs și în condiții de transparență, a fost Veaceslav Zaporojan, care în prezent asigură interimatul în administrarea instanței. Însă după recentele decizii ale CC organizațiile din societatea civilă, care acum trei ani au susținut numirea lui în funcție, i-au declarat vot de neîncredere.   

Deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, crede că ultima componență a CC a jucat un rol-cheie în tentativa uzurpării puterii în stat și trebuie să fie pedepsită. Potrivit lui, după examinarea acestui fapt și a acțiunilor care au stat la baza lui, comisia parlamentară creată în acest scop trebuie să apeleze la respectivele instanței de judecată. Aceasta va permite asigurarea evaluării juridice, nu politice a activității membrilor CC. Anterior ex-președintele CC, Dumitru Pulbere, declara că chestiunea atragerii la răspundere a judecătorilor demisionari poate fi examinată de viitoarea componență a CC.   

Președintele Igor Dodon este convins că în Moldova practica adoptării deciziilor nelegitime de către Curtea Constituțională s-a încheiat. ”Cred că în viitorul apropiat va apărea o nouă componență a CC și vor fi anulate toate deciziile dubioase adoptate anterior”,  a declarat șeful statului. Potrivit lui, la selectarea candidaților  se va urmări minimizarea riscurilor politice. Președintele crede că CC trebuie să fie formată înainte de încheierea sesiunii parlamentului, adică în luna iulie.

”Numirea noilor judecători este o sarcină primordială reieșind din evenimentele de însemnătate națională și din opiniile expuse de partenerii externi. Iată de ce acest proces trebuie să fie bazat în exclusivitate pe criteriile integrității, profesionalismului, reputației impecabile și obiectivității. Am certitudinea că noua componență a CC va fi independentă, va îndeplini nobila misiune de a asigura supremația Constituției, se va supune numai Legii Supreme a țării și va exclude cu orice preț factorul influenței politice și jocurile din culise”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de pe o rețea socială. 

Guvernul a și aprobat noul regulament de numire a judecătorilor CC în bază de concurs și a anunțat termenele depunerii cererilor. Maia Sandu a declarat că reputația viitorilor judecători va fi decisivă, de aceea cabinetul de miniștri va selecta foarte riguros candidații. Din componența comisiei speciale fac parte premierul, ministrul justiției, adjunctul secretarului general al guvernului, avocatul poporului sau reprezentantul său, doi reprezentanți ai societății civile a Parteneriatului estic. Comisia va fi asistată de un psiholog și un specialist în administrarea resurselor umane.  

Pe pagina sa de pe o rețea socială Maia Sandu a anunțat că în scopul obiectivității concursului, comisia trebuie să fie maxim reprezentativă. Potrivit ei, aceasta va permite ”excluderea personajelor partizane pe parcursul selectării”. Competența, profesionalismul și onestitatea – iată momentele-cheie care vor sta la baza stabilirii învingătorilor. ”În CC ei trebuie să devină oameni independenți și de sfera politicului, și de cea a grupurilor de interese, ei trebuie să se supună numai prevederilor Constituției RM”, a scris M. Sandu.  

În conformitate cu regulamentul aprobat de guvern, selectarea se va face în două etape – evaluarea cererii și a actelor pretendenților, precum și un interviu. Reputația perfectă și lipsa interdicțiilor pentru ocuparea funcțiilor publice de răspundere fac parte din cerințele față de candidații potențiali. Pachetul de acte poate fi depus personal sau prin poștă, inclusiv cea electronică, pînă la 14 iulie.    

Cum poate fi întoarsă încrederea pierdută?

Curtea Constituțională a Moldovei are șase judecători numiți pe un termen de șase ani. Poate pretinde la calitatea de judecător constituțional orice cetățean al RM care nu a atins vîrsta de 70 de ani, locuiește în țară, are aptitudini profesionale și pregătire juridică, precum și o vechime în muncă în domeniul jurisprudenței de 15 ani. Membrii CC pot ocupa această funcție două mandate consecutiv. Doi dintre ei vor fi numiți de parlament, doi – de guvern și doi - de Consiliul Superior al magistraturii (CSM).

Experții subliniază, că noua componență a CC trebuie să fie maxim apolitică, pentru ca în perspectivă nimănui să nu-i treacă prin minte să ”încrucișeze” jurisdicția constituțională cu interesele imediate ale unui partid, iar judecătorii  - să respecte limitele obiective ale imixtiunii CC în procesele politice din țară și să evite interacțiunea cu orice grupuri de influență. La emiterea deciziilor în sfera politicului, membrii noii CC trebuie să se conducă de valorile constituționale, fără a le politiza.   

Teo Cîrnaț, fost membru al CSM, expert în drept constituțional, menționează că viitoarea componență a CC va avea de îndeplinit o misiune complicată

– să refacă încrederea față de jurisdicția constituțională în Moldova. Azi autoritatea CC este, probabil, cea mai gravă problemă a sistemului politic. Din spusele expertului, actuala putere urmează să formuleze criterii clare ale procedurii de selectare, în caz contrar e puțin probabil ca profesioniștii adevărați să-și dorească să participe la concurs.   

Comentatorul politic Cornel Ciurea atrage atenție la faptul că respectivele decizii ale CC au compromis noțiunea de jurisdicție constituțională în Moldova și au dus la înțelegerea faptului că, în prezent, CC este o structură politizată și nu mai emite verdicte finale. Expertul crede că reacția societății poate fi neunivocă, dacă în perspectivă CC va emite decizii ce nu vor coincide cu voința majorității politice.  

Vladimir Bolea, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate, consideră că întoarcerea autorității CC și schimbarea percepției acestei structuri de către cetățeni va necesita un timp îndelungat. În opinia sa, șase membri ai CC trebuie să emită decizii bazate pe o analiză a prevederilor constituționale și pe aplicarea cunoștințelor profesionale temeinice, nu pe contextul situației politice din țară. Deputatul menționează că în multe cazuri, în special prin ultimele decizii luate, judecătorii  și-au bătut Joc de noțiunea de Constituție și cea de organ suprem de jurisdicție constituțională.   

Mulți experți și politicieni  menționează  necesitatea interdicției asupra dublei cetățenii pentru demnitarii de rang înalt, în special – membrii CC, reprezentanții sectorului justiției și a organelor de drept, precum și cei care au acces la secretele de stat. Săptămîna trecută, Partidul Comuniștilor  a ieșit cu o declarație în acest sens. Anterior, judecătorii constituționali, care dețineau și pașaport românesc, se pomeneau cu regularitate în situația unui conflict de interese, deoarece la obținerea cetățeniei române ei au depus jurămîntul de credință acestui stat. În rezultat, a apărut un șir de decizii care erodau temelia statalității RM.   .

În conformitate cu buchea și spiritul Constituției 

Experții propun diverse măsuri pentru sporirea autorității CC și reducerea riscurilor de abuzuri din partea judecătorilor constituționali. Deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea,  crede că în viitorul apropiat una dintre priorități va fi reforma sistemului judecătoresc, care azi nu este independent. În opinia sa, se referă și la CSM, care are dreptul să delege la CC doi membri. ”Consiliul suprem al magistraturii trebuie curățat înainte de a i se permite să înainteze judecători în componența CC”, consideră Țîrdea.

În opinia ex-președintelui CC Alexandru Tănase, pentru a preveni orice viitoare abuzuri și a asigura consecutivitatea perioadei de tranziție, e suficient ca în instanță să existe doi magistrați cu mandat internațional. Tănase amintește că un model similar al CC este aplicat și s-a manifestat pozitiv în Bosnia și Herțegovina.  ”În caz contrar, dacă ne vom trezi în situația în care funcțiile ar fi repartizate  conform principiilor politice,  ne putem aștepta la alte surprize”, spune Tănase.

Evident, Alexandru Tanase știe despre ce vorbește, deoarece, în timpul conducerii sale, CC a luat o serie de decizii ambigue și și-a pierdut încrederea chiar în sine – în cetățeanul Republicii Moldova pe nume Alexandru Tanase. Cît de mult contează doar o singură declarație privind plasarea deasupra Constituției a Declarației de Independență a Republicii Moldova. Același A. Tanase a susținut recent în presă în mod activ poziția PDM precum că 3 luni, în toate cazurile, reprezintă 90 de zile.

Ex-judecătorul CC, Nicolae Osmochescu, consideră că la numirea noilor judecători graba nu este dorită și nu va fi nimic grav, dacă Curtea nu va funcționa o perioadă scurtă. Potrivit lui, ar fi mai bine ca în viitorul apropiat să fie modificată Legea privind CC și Codul de jurisdicție constituțională, abia apoi să fie numiți judecătorii noi. Osmochescu menționează că legislația care reglementează activitatea CC are multe lacune, inclusiv numărul par al judecătorilor. ”Practica internațională demonstrează că trebuie respectat principiul imparțialității voturilor. Să fie cinci sau șapte judecători, nu ca acum – șase”, spune expertul în drept constituțional.  

Alți comentatori consideră că este important ca în legislație să fie introduse amendamente care permit atragerea judecătorilor la răspundere pentru emiterea deliberată a unor decizii ilegale, ce depășesc cadrul constituțional, inclusiv prin rechemarea judecătorului Curții Constituționale de către organul care le-a numit.

Ștefan Gligor, expert în politici publice, menționează că în ultima sa versiune, CC ”prezenta pericol pentru orice lege adoptată de noua majoritate parlamentară, care teoretic putea fi anulată de judecătorii care ani în șir și-au demonstrat apartenența politică la Partidul Democrat”. Corectarea legislației ar putea reduce aceste riscuri pe viitor.   

Experții consideră că în situația creată varianta optimă ar fi numirea la CC a unor personalități eminente, care pot asigura funcționarea sistemului de constituționalitate conform textului și spiritului Constituției. Adică, acelor valori și principii de viață fundamentale, care nu neapărat au fost fixate textual în Legea supremă, dar rezultă din ea. Specialiștii cred că este important să atragem o atenție sporită reformei educației juridice, la baza căreia trebuie să se afle înțelegerea clară a modelului constituțional național.  

Victor Surujiu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load