Dilemă post-electorală: o coaliție “ucigătoare” sau alegeri anticipate?

Dilemă post-electorală: o coaliție “ucigătoare” sau alegeri anticipate?

CEC a făcut publice rezultatele prealabile ale alegerilor parlamentare din 24 februarie. În legislativ au acces 5 partide – PSRM, blocul “ACUM” (compus din partidul PAS și Platforma DA), PDM și partidul “Șor”. Astfel, dintre toate sondajele preelectorale, cel mai veridic a fost sondajul IMAS. 

Este adevărat că unii experți consideră că Doru Petruți (IMAS) îndeplinea o comandă și în acest fel pregătea opinia publică pentru anume aceste rezultate ale scrutinului: conform tuturor celorlalte sondaje, partidul “Șor” nu putea accede în parlament.  

“Eram pur și simplu pregătiți pentru falsificări. Socialiștii nu trebuiau să obțină mai mult de un anumit număr de mandate, iar Șor, cu ajutorul anumitor ”tehnologii” – am văzut cu toții cum în ziua scrutinului alegătorii din Transnistria erau aduși masiv și cum li se plăteau 20 dolari - a îndeplinit această sarcină”, a declarat un analist politic.  

Alegeri în stil ”action”. Totul abia începe

Actualele alegeri s-au remarcat nu numai prin experimentul electoral (sistemul mixt de vot), aducerea masivă a alegătorilor la secțiile de votare (se zice, că taxa era de 20-40 dolari), dar și de “armaghedonul” de însemnătate locală, potrivit pentru a filma un blockbuster.  

Cu ceva timp înainte de alegeri, președintele a primit un mesaj anonim despre tentativa de a fi asasinat și, imediat, în cortegiul său a intrat un automobil. Maia Sandu și Andrei Năstase, după care și Alexandru Machedon, șeful staff-ului său electoral în alegerile primarului de Chișinău și conducătorul companiei StarNet, au declarat că s-a încercat intoxicarea lor cu mercur și au prezentat copiile analizelor medicale. Iar Federația Rusă l-a învinuit pe președintele PDM, Vladimir Plahotniuc, și pe afaceristul Veaceslav Platon de organizarea unei comunități criminale internaționale în scopul efectuării unor operațiuni valutare ilegale de proporții și a pornit pe numele liderului PDM o nouă cauză penală. 

“Ori vor muri cu toții, ori vor fi arestați – la ce bun să mai mergem la vot?” – glumeau amar rețelele sociale. Și cu adevărat, la 24 februarie, secțiile de votare nu erau prea aglomerate. Prezența la urne a fost de 49,22% - cel mai prost rezultat din istoria alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Anterior, cea mai mică prezență a fost fixată în alegerile din 5 aprilie  2009 și 30 noiembrie 2014 – 57,55% și, respectiv, 57,28%. Așadar, cum au fost repartizate voturile?  

Partidul socialiștilor - 31,22% în circumscripția națională (18 mandate) + 17 majoritari = 35 mandate de deputat. 

 Într-un fel, socialiștii s-au bătut pe sine înșiși. În 2017 deputații PSRM au votat, împreună cu democrații, pentru sistemul electoral mixt și susțineau atunci că, astfel, vor acumula la parlamentare peste 50%. În septembrie 2018, președintele Dodon afirma că PSRM va accede la putere și va forma guvernul (după victoria convingătoare din prezidențiale, PSRM intenționa să extindă atribuțiile șefului statului). Realitatea însă a fost de altă natură: 34 mandate. Este mai mult ca la alegerile din 2014, atunci socialiștii au obținut 25 de mandate, dar mult mai puțin decît așteptările. Comunitatea experților consideră că, dacă alegerile s-ar fi desfășurat conform vechiului sistem proporțional de vot, în noul parlament PSRM ar fi putut obține peste 40 de mandate.  

Partidul Democrat – 23,86% în circumscripția națională (13 mandate) + 17 majoritari = 30 mandate

Democrații pot sărbători. Miza pe sistemul electoral mixt și-a făcut treaba – candidații PDM au învins în cca o jumătate dintre circumscripțiile uninominale. În noul parlament democrații vor avea nu chiar cea mai numeroasă fracțiune, însă practica arată că este un lucru, pe care ei îl pot lesne obține. În legislativul trecut, PDM și-a sporit fracțiunea de la 19 la 40 de deputați, iar acum are 30 de mandate.

Ce-i drept, pentru fiecare dintre aceste mandate PDM a plătit scump: oficial - cca 1 milion de lei. Mai exact, 970 mii – conform rapoartelor financiare, în cele cinci săptămîni de campanie PDM a cheltuit 30,2 mln. lei. Se vede că “investițiile” au fost justificate, chiar și cele mai optimiste sondaje nu le dădeau democraților mai mult de 19%.

Blocul “ACUM” – 26,41% în circumscripția națională (14 mandate) + 12 majoritari = 26 mandate

Blocul electoral “ACUM” a stors din aceste alegeri maximumum posibil - cel puțin în condițiile actuale. Deși PAS și Platforma DA au contat, desigur, pe rezultate mai bune în circumscripțiile uninominale. Dar, cum a zis analistul politic Igor Boțan, “vedeți cheltuielile concurenților electorali: PDM doar oficial a cheltuit în campanie peste 30 milioane lei, iar blocul “ACUM” – 1,8 milioane. Cum poți concura în teritoriu cu un partid care a investit de 16 ori mai mult și care, în plus, dispune de resurse media și administrative incomparabil mai mari?”.

În pofida învinuirilor înaintate anterior de PAS și DA, precum că PSRM și PDM au împărțit Chișinăul în așa fel, încît socialiștii să obțină cele mai multe mandate în capitală, în oraș și suburbii majoritatea alegătorilor a votat pentru blocul “ACUM” - 37,73% în circumscripția națională și a cîștigat în 6 din 11 circumscripții uninominale ale capitalei.  

Totuși, “ACUM” și-a luat partea de critici ale comentatorilor politici. “Ei, ați pierdut alegerile? Ați tras autoritățile pe sfoară? Ați tot mințit alegătorii, că dacă vor fi multe încălcări comunitatea internațională nu va recunoaște alegerile. Însă ea le recunoaște și voi înșivă le-ați recunoscut și v-ați predat fără luptă”,  a scris pe rețelele sociale liderul Blocului roșu, Grogirii Petrenco, care a primit azil politic în Germania. 

Partidul “Șor”  - 8,4% în circumscripția națională (5 mandate) + 2 majoritari = 7 mandate

Ilan Șor și partidul său și-a îndeplinit sarcina: mijloacele financiare enorme, investite inițial în mișcarea social-politică “Равноправие”, apoi în magazinele sociale și municipiul Orhei (trambulina de trecere a lui Șor în parlament), plus cheltuielile electorale semnificative oficiale și neoficiale, au fost îndreptățite. Unu – partidul ”Șor”, cum și era de așteptat, a sustras voturi de la socialiști. Doi – Ilan Șor, condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate, va avea imunitate parlamentară. Desigur, dacă se va comporta corect.   

În parlamentul de legislatura XXII au acces și trei candidați independenți. Este vorba despre ex-deputatul Alexandru Oleinic, liderul Partidului popular (a învins în circumscripția uninominală transnistreană nr. 47), Viorel Melnic, șeful AO “Pentru Orhei”, fost viceministru al economiei și ex-director al Serviciului vamal, fost aliat al lui Igor Dodon, iar acum – consilier al lui Ilan Șor în probleme economice (a învins în circumscripția transnistreană nr. 48) și Ion Groza, președintele raionului Cahul (a învins în circumscripția nr.43, Cahul). Oleinic și Groza se consideră loiali PD, Melnic îi este apropiat lui Ilan Șor

Economistul Alexandru Muravschi, fost vicepremier, a comparat situația creată după alegeri cu cea din 1998.

“Se repetă situația din anul 1998: 40 de comuniști, 26 adepți ai lui Snegur, 24 pui de rîndunică și 11 frontiști. Totul depindea de faptul unde și cu cine va zbura “Rîndunica”. Azi totul depinde de “ACUM”. Vor demonstra că sînt niște copii capricioși, incapabili să se joace în nisipăria comună sau vor deveni politicieni maturi. Să identifice clar sarcina primordială a zilei, căreia să i le subordoneze pe toate celelalte, soluționarea cărora va urma ulterior”, a scris Alexandru Muravschi pe rețelele sociale. 

De altfel, o situație asemănătoare am avut și după alegerile din 2010, atunci modestul încă PDM de centru-stînga, cu cele 15 mandate, se agita între Partidul comuniștilor (42 mandate) și PLDM (32) cu PL (12). Democrații erau gata să accepte comuniștii, însă partenerii occidentali au fost vigilenți. În rezultat, în ultima clipă, zăpăcind și aliații eșuați din PCRM, și partea rusă (negocierile cu comuniștii au fost mediate de șeful administrației președintelui FR S.Narîșchin, care sosise în Moldova cu un pachet de oferte avantajoase), Partidul Democrat a decis să-i prefere pe liberali și liberal-democrați. 

Ce va fi în continuare?

În ajunul scrutinului, comunitatea experților vorbea despre 5-6 scenarii posibile de desfășurare a evenimentelor ulterioare.   

Varianta nr.1 – coaliția pro-europeană PDM + blocul “ACUM”. Democrații au făcut mai multe aluzii la o astfel de coaliție. Pe de o parte, asta ar putea reduce ușor pozițiile electorale ale partidelor ”Acțiune și Solidaritate” și Platforma ”Demnitate și Adevăr”. Pe de altă parte, în viziunea partenerilor occidentali, o asemenea coaliție ar fi una optimă. În principiu, Washingtonului, pe post de curator principal al RM, îi este indiferent cine cu cine luptă în Moldova - important e ca în republică să nu vină la putere forțele pro-ruse. 

Varianta nr.2 – așa-numita alianță anti-oligarhică PSRM + blocul“ACUM”. Unii experți pro-europeni insistau anume pe această cooperare post-electorală. Spre exemplu, în opinia fostului reprezentant permanent al RM la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, aceasta este unica variantă capabilă să scoată PDM din Joc

“Nu poate fi vorba despre vre-o coaliție de guvernare PSRM - “ACUM”: programe și valori diferite etc. Dar în parlament se formează o majoritate anti-oligarhică aritmetică, un fel de majoritate ad-hoc, a cărei sarcină este curățirea statului de favoriții PDM și crearea condițiilor minime pentru alegerile normale, democratice. Asta înseamnă: demisia procurorului general, demisia și alegerea unei noi componențe a CEC, demisia și alegerea unui nou Consiliu Suprem al Magistraturii, alte măsuri. Anunțarea alegerilor parlamentare noi în condiții noi, democratice. Toate pot fi făcute pe durata unei luni”, a declarat A.Tulbure   .

Printre alte variante posibile a fost numită și coaliția PDM+PSRM (sau PDM+PSRM+partidul “Șor”), anularea rezultatelor votului pe motivul numeroaselor încălcări (oficial), iar neoficial – nemulțumirile principalilor actori politici; provocarea revoltelor etc. 

Dar a urmat 21 februarie – candidații blocului electoral “ACUM” au semnat obligația colectivă să nu creeze în viitorul parlament coaliții cu Partidul Democrat, partidul “Șor”, PSRM, “Partidul Nostru” și alte “partide pro-oligarhice și anti-europene”.

Teoretic, cei din “ACUM”, ar putea fi forțați să facă o coaliție pro-europeană cu democrații, cum a fost în  2013 cu Vladimir Filat. Atunci PLDM s-a certat cu PD, guvernul Filat a fost demis ”pentru corupție”, țara era în situație de criză  și liberal-democrații erau dispuși să meargă la alegeri anticipate, dar a venit la Chișinău comisarul european Ștefan Fule, care și i-a impus să creeze coaliția de guvernare pro-europeană.  

Desigur, liderii blocului “ACUM” nu au averea de atunci a lui Filat, există totuși o anumită dependență a lor, inclusiv financiară, de partenerii occidentali. Ce-i drept, Bruxellesul încă în 2016 s-a arătat plictisit de PD-ul care guverna Moldova, așa că dacă și vor exista presiuni, ele vor fi ale americanilor. Dar conducerea PAS și DA a declarat de multe ori că,  în caz că vor intra în coaliție cu PDM, ar putea deveni următorii candidați  pentru cimitirul politic. 

“Nu cred că cineva, fie și presat, ne poate așeza cu forța la masa negocierilor cu democrații. Încercări de a ne smulge deputații, de a-i cumpăra vor exista, desigur, dar eu nu văd vre-un motiv de ce să renunțăm la poziția noastră de a nu ne uni cu PDM, socialiștii si partidul “Șor”, a declarat pentru Noi.md  vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

În pofida obligației colective a blocului “ACUM”, un șir de analiști politici continuă să insiste asupra variantei nr.2 - crearea uniunii “anti-oligarhice” “ACUM” + PSRM. Politologul Serghei Manastîrlî crede că o coaliție situațională a Partidului Socialiștilor cu blocul unit al europenilor de dreapta “ACUM” este unica posibilitate de a curăța structurile statului de favoriții PD și de a reface situația politică din țară. Deocamdată, cei din blocul ”ACUM” declară principial: “Cunoaștem socialiștii și știm că nu-s independenți”.

Varianta nr.3 –crearea coaliției PDM-PSRM. Conducerea PD a și declarat că este gata să coalizeze cu Partidul Socialiștilor  și cu toate forțele “care au dorința și scopul să construiască o Moldovă prosperă”. Și nici măcar nu va pune presiuni mari în timpul negocierilor. Vlad Plahotniuc a declarat, că democrații nu vor dicta condiții, dar nici nu le vor accepta în viitorul parlament.  

Deocamdată socialiștii nu se grăbesc în brațele Partidului Democrat,  dar declarația președintelui Dodon (liderul real al PSRM) din 25 februarie lasă portița deschisă pentru coaliția cu PDM. În opinia comentatorilor ne-angajați politic,  în anumite condiții o asemenea alianță  (cu toate întrebările față de trecutul PDM) poate crea condiții pentru menținerea stabilității și dezvoltarea economică a țării.  Ce-i drept, socialiștii țin cont de soarta formațiunilor politice care anterior au coalizat cu PDM, de aceea  negocierile privind formarea acestei alianțe vor fi  complicate și anevoioase pentru PDM,  liderii căruia vor încerca să-și păstreze influența în țară. Condițiile socialiștilor pentru PDM ar putea fi foarte dure, căci Igor Dodon este un politician tînăr, dar foarte  experimentat și înțelege  riscurile reputaționale, politice și de altă natură ale unei asemenea alianțe. 

În toate cele trei variante nu se simte necesitatea deputaților partidului «Șor».

Varianta nr.4– alegeri anticipate. Un scenariu foarte posibil.  În septembrie, 2018  președintele Igor Dodon  se arăta convins că Partidul Socialiștilor va veni la putere în rezultatul apropiatelor alegeri parlamentare și a dat de înțeles, că dacă socialiștii nu vor avea majoritatea, PSRM va provoca alegeri anticipate. “Posibilitatea alegerilor anticipate este foarte mare”, declara atunci șeful statului.  

Despre posibilitatea alegerilor anticipate vorbește acum și președinta Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. Alegerile anticipate pot fi provocate dacă noul parlament de trei ori nu va putea conveni asupra candidaturii primului ministru și  numi guvernul. Conform legislației în vigoare,  dizolvarea legislativului este posibilă dacă guvernul nu a fost numit timp de 45 zile de la prima cerere și după ce deputații au respins cel puțin două candidaturi.  

Varianta nr.5 – nerecunoașterea alegerilor din 24 februarie. Cei din blocul “ACUM” adună fapte privind încălcările comise la votare (“noi vom cerceta minuțios  falsificările”) și studiază posibilitatea adresării către organismele internaționale  pentru ca acestea să nu recunoască rezultatele alegerilor. Opoziția pro-europeană unită nu dorește să apeleze la instanțele ”angajate”, dat fiindcă în opinia liderilor ei rezultatul este evident.  

Socialiștii au decis deocamdată să conteste rezultatele alegerilor parlamentare în 6 circumscripții uninominale  – ei cred că acolo trebuie organizate alegeri repetate. 

Conform legislației în vigoare, dacă  la examinarea proceselor verbale Curtea Constituțională va constata că  în procesul votării au fost comise încălcări, care puteau influența rezultatele scrutinului, CC poate declara alegerile invalide. În acest caz se anunță alegeri repetate  – nu înainte de 60 zile de la pronunțarea deciziei CC, dar nu mai tîrziu de 90 zile.  

Dar acest scenariu pare puțin probabil, căci un șir de observatori străini deja au recunoscut alegerile din Moldova. Spre exemplu, observatorii Adunării Parlamentare a cooperării economice la Marea Neagră nu au depistat încălcări serioase în procesul electoral și au declarat că  alegerile date  au fost “încă un pas spre democrație în Moldova”.

Varianta nr.6 – democrații trag de timp, în încercarea de a aduna numărul necesar de deputați pentru a crea o majoritate parlamentară. Deocamdată au la dispoziție 41 de mandate (dacă la mandatele PDM vor adera voturile partidului ”Șor” și cele ale deputaților independenți), e nevoie de încă minim 10. Vor încerca să le găsească și la PSRM, dar și la blocul “ACUM”, care posibil să aibă propriile ”verigi slabe”. Că doar am văzut cu toții  cum în legislatura trecută fracțiunea PDM a crescut de la 19 la 40 de deputați.

Varianta nr.7protestele masive împotriva “alegerilor nedemocratice”. Unii concurenți electorali au și făcut aluzii la posibilitatea lor. “Alegerile au fost falsificate. Noi vom apăra votul nostru”, a declarat în emisia unui post TV, Maia Sandu, copreședinta blocului “ACUM”. Experții însă cred că este unul dintre cele mai puțin verosimile scenarii – în societatea noastră nu există acea dispoziție protestatară și acea ”încălzire”, care exista în 2009 sau 2015. 

În concluzie: alegerile au trecut, însă toate abia încep. În august 2009 ”Alianța pentru integrare europeană” a fost creată  timp de 10 zile. După alegerile anticipate din 28 noiembrie, 2010 partidele pro-europene au avut nevoie de o lună pentru a ajunge la un numitor comun.  După alegerile din 2014 negocierile au durat cca două luni și s-au soldat cu crearea uniunii confuze, numite coaliția minorității de guvernare PLDM-PDM cu 42 de mandate. Așa că, dacă  reieșim din statistica dată, procesul negocierilor ar putea fi de lungă durată. 

Dar există și probabilitatea ca totul să se rezolve foarte rapid. 

Alexandru Bordeianu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load