Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

De ce Curtea Constituțională a interzis desfășurarea alegerilor anticipate conform regulilor precedente?

16 mai. 2019,, 18:14   Politică
13046 2

Ca răspuns la adresarea deputaților independenți, care criticau negocierile privind formarea unei coaliții și inițiativele opoziției, Curtea Constituțională (CC) a decis că alegerile anticipate pot fi organizate doar conform sistemului electoral mixt.

Dacă o parte din comunitatea experților și clasa politică au fost de acord cu opinia CC, cealaltă parte a criticat dur verdictul care, de facto, a blocat orice modificări în sistemul votului electoral în cazul alegerilor anticipate. În același timp, un șir de observatori înclină să creadă că rolul verdictului CC este evident exagerat, deoarece în situația creată nu există șanse de modificare a sistemului electoral.

În regim de urgență

Adresarea a fost expediată Curții Constituționale la 19 aprilie și era însoțită de solicitarea de examinare a ei în regim de urgență. Devenise clar, că în calea formării unei coaliții a forțelor politice care au acces în parlament există obstacole de neînvins, deocamdată. Pe acest fundal, unii experți au început să vorbească tot mai des despre aceea, că alegerile parlamentare ar putea fi organizate în baza unui sistem electoral diferit de cel, în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din 24 februarie.

Pe post de autori ai interpelării au fost cei trei deputați independenți: Ion Groza – președintele raionului Cahul), Viorel Melnic (ex-director al Serviciului vamal, șeful AO ”Pentru Orhei”) și Alexandru Oleinic (fost deputat, președintele Consiliului de administrare a concernului Millenium Grup și președinte al Partidului Popular din Moldova). Groza a acces în legislativ pe circumscripția electorală nr. 43, Cahul, ceilalți doi au învins în circumscripțiile electorale deschise pentru locuitorii Transnistriei.


Inițial, mulți experți politici au presupus că parlamentarii independenți vor adera la democrați. Ulterior, Ion Groza a declarat că va colabora cu forțele de dreapta, din care face parte Partidul democrat și blocul electoral ACUM. Alți deputați independenți s-au tot eschivat de la un răspuns direct, dar într-un final au dat de înțeles că vor susține forțele politice de orientare proeuropeană.

Autorii interpelării au cerut CC să comenteze dacă deputații au dreptul să modifice sistemul electoral în cazul unui mandat incomplet și dacă alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate în baza unui sistem electoral diferit de cel din alegerile parlamentare. În opinia lor, în aceste condiții modificarea sistemului electoral ”doar pentru anumiți politicieni” este o încălcare gravă a principiilor statului de drept, a modalității libere și democratice de organizare a alegerilor, precum și a recomandărilor instituțiilor internaționale.

Deputații independenți menționează că ei recunosc dreptul oricărui partid de a propune modificări în sistemul electoral, însă acestea trebuie făcute în limitele cadrului constituțional și în conformitate cu cele mai bune practici ale alegerilor democratice. Autorii interpelării și-au exprimat nemulțumirea privind ”încercările unor partide politice din parlament să provoace alegerile anticipate din cauza incapabilității lor de a dialoga și a respecta voința alegătorilor, care i-au delegat în parlament pentru a munci, nu pentru a bloca activitatea legislativului”.

Potrivit lor, este inadmisibil faptul că în prezent Moldova se află într-o criză politică, socială și economică ”din simplul motiv că un grup de deputați dorește organizarea alegerilor anticipate, fiind nesatisfăcuți de rezultatele obținute la 24 februarie din cauza lipsei de încredere din partea alegătorilor”. Autorii interpelării subliniază, că în parlament a și fost înregistrată inițiativa deputaților blocului ACUM privind anularea sistemului electoral mixt și revenirea la alegerile pe liste de partid.

Doar sistemul mixt

Amintim că parlamentul RM a votat pentru trecerea la sistemul electoral mixt în iulie 2017. Drept rezultat, la alegerile din februarie curent, 51 de deputați au fost aleși pe liste de partid, iar 50 – pe circumscripții uninominale. Pentru partide, pragul de accedere în parlament a rămas același - 6%, iar pentru alegerile în circumscripțiile electorale uninominale este prevăzut un singur tur de scrutin. Circumscripții uninominale au fost formate și pentru locuitorii Transnistriei și cei din diasporă, stabiliți peste hotarele țării.

Nemulțumirea privind această întorsătură și-au exprimat-o nu doar forțele politice de opoziție, dar și experții instituțiilor internaționale și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. A fost constată lipsa unui consens larg privind proiectul sistemului electoral mixt în societatea moldovenească și exprimată temerea că în sistemul propus ”deputații vor fi vulnerabili și influențați de interesele de afaceri”.

În plus, conform opiniei comune a membrilor Comisiei de la Veneția, ”responsabilitatea CEC pentru formarea circumscripțiilor electorale este bazată pe criterii ambigue, fapt care poate crea riscul influenței politice asupra activității CEC”. Experții s-au arătat îngrijorați și de faptul că nu au fost prevăzute ”criterii detaliate și cuprinzătoare la constituirea circumscripțiilor electorale în Transnistria și peste hotare”. În opinia lor, la implementarea reformei în Moldova nu au fost prevăzute măsuri pentru îmbunătățirea situației.

Aceste circumstanțe au stat la baza proiectului de lege privind anularea sistemului electoral mixt, în jurul căruia s-au desfășurat discuții. CC a inclus adresarea deputaților independenți în ordinea de zi și a răspuns operativ la întrebările lor. Judecătorii CC au ajuns la concluzia că, în situația creată în Moldova, alegerile parlamentare anticipate pot fi desfășurate doar în baza sistemului electoral mixt. Decizia este una definitivă, nu face obiectul unui recurs și intră în vigoare din ziua adoptării.

Curtea Constituțională admite modificarea sistemului electoral într-un interval de timp, care este mai mic ca mandatul de patru ani al legislativului. Însă posibilitatea de a recurge la noile reguli, au subliniat judecătorii, va apărea numai la alegerile parlamentare ordinare. Astfel, CC nu s-a pronunțat privind neconstituționalitatea inițiativei legislative a blocului ACUM, dar a dat de înțeles că în cazul adoptării ei noile reguli nu vor deveni funcționale în scurt timp.

”Parlamentul poate modifica sistemul electoral în timpul mandatului incomplet. Noul sistem nu poate fi implementat în cazul alegerilor anticipate, ci doar în cadrul alegerilor ordinare, cu condiția că modificarea a fost introdusă cu cel puțin un an înainte de alegeri”, menționează decizia CC. Tot ea spune că ”modificările frecvente sau inoportune ale regulilor ce reglementează procesul electoral pot dezavantaja alegătorii, concurenții electorali și partidele, prin crearea riscurilor de încălcare a dreptului de a alege și de a fi ales”.

Autoritatea supremă

Dacă o parte a comunității experților și a clasei politice a fost de acord cu verdictul CC, altă parte l-a criticat dur. În numele autorilor proiectului de lege privind anularea sistemului electoral mixt și desfășurarea alegerilor anticipate conform listelor de partid a vorbit Maia Sandu, copreședinta blocului ACUM. Dumneaei consideră că CC ”și-a încălcat propriile decizii anterioare, conform cărora chestiunile electorale reprezintă în exclusivitate prerogativa parlamentului și Curtea nu este în drept să se implice în procesul dat”. Cei de la ACUM au spus că verdictul CC este unul politic și au amintit că Moldova a trecut la sistemul mixt în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, OSCE și UE.

Alexei Tulbure, fost ambasador al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, crede că ”parlamentului îi aparține dreptul suveran de a modifica sistemul electoral ori de cîte ori va fi necesar”. În opinia sa, pentru aceasta este necesar ca deputații să voteze pentru respectivele amendamente legislative. ”Se formează o majoritate din 61 de deputați, se aleg organele de lucru ale parlamentului, se formează guvernul. Una dintre primele decizii ale parlamentului ales poate fi revenirea la sistemul proporțional, aceasta nu necesită expertize suplimentare”, menționează expertul.

Tulbure crede că CC nu este în drept să interpreteze și să anuleze deciziile legislativului: ”Pentru acțiuni de acest fel, parlamentul are mandatul direct al alegătorilor, iar CC este o instituție cu competențe clar conturate. Ele nu includ asemenea indicații în adresa deputaților”. Potrivit lui, majoritatea parlamentară potențială ar putea adopta măsuri împotriva Curții Constituționale, chiar și privind dizolvarea acesteia. Dar fostul diplomat pune la îndoială capacitatea partidelor care au acces în parlament de a ajunge la un consens în această privință și de a întreprinde pași reali în vederea schimbării situației create.

În același timp, un șir de observatori înclină să creadă că, în contextul dat, rolul verdictului CC este exagerat, deoarece blocul ACUM nu are șansa să modifice sistemul electoral fără voturile socialiștilor. În 2017, PSRM a votat cu democrații pentru trecerea la sistemul mixt, deoarece a crezut că va beneficia de această inovație. Și chiar dacă, în opinia multor experți, nu a fost să fie, votarea pentru revenirea la regulile precedente i-ar pune pe socialiști într-o situație ambiguă. Puțin probabil că decizia CC a influențat perspectivele examinării proiectului de lege, dar s-a soldat cu faptul că subiectul în cauză s-a pomenit dincolo de agenda politică.

Experții menționează că în Moldova Curtea Constituțională a devenit, de facto, autoritatea supremă, care poate influența orice decizii, inclusiv cele pe care nimeni nici n-a încercat să le adopte. În opinia lor, acest verdict a demonstrat odată în plus, că în această privință după alegeri nimic nu s-a schimbat și activitatea CC, în mare parte, reiese din contextul politic al situației date. Iar interpretarea legii permite respingerea ori anularea oricărei inițiative legislative incomode, cu invocarea ”grijii față de oameni și drepturile lor”.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?