Cum să ”reformatăm” Curtea Constituțională?

Cum să ”reformatăm” Curtea Constituțională?

În weekendul trecut, Curtea Constituțională (CC) a muncit în regim non-stop: deciziile parlamentului și decretele președintelui erau declarate neconstituționale mai operativ ca niciodată, aproape în paralel cu apariția noutăților în spațiul informațional.   

Majoritatea experților și a politicienilor menționează că cele mai recente verdicte ale CC privind termenul de dizolvare a parlamentului de legislatura a X-a, de neconstituționalitate a deciziilor noii coaliții de guvernare, de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon și transferul temporar al competențelor șefului statului către premierul interimar Pavel Filip pentru dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate depășesc cadrul constituțional și provoacă în țară o criză politică gravă. 

În adresa instituțiilor europene și a partenerilor străini au fost expediate concomitent mai multe adresări cu rugămintea de a evalua juridic acțiunile CC, care în opinia multor observatori, dar și specialiști în drept constituțional, inclusiv foști membri CC, demult a depășit limitele misiunii și competențelor sale și servește în activitatea sa în special intereselor politice, nu prevederilor constituționale. 

Pe parcursul ultimilor ani, cu efortul autorităților, CC s-a transformat, de facto,  într-o autoritate supranațională. În conformitate cu legislația în vigoare, nimeni nu este în drept nu că să dizolve CC – nici să atragă, într-o formă sau alta, la răspundere judecătorii pentru verdictele politizate nelegitime. În același timp, specialiștii în drept constituțional au certitudinea că există totuși o posibilitate de a ”reformata” activitatea CC în mod legal.   

Votul de neîncredere

La 8 iunie, în rezultatul înțelegerii dintre PSRM și blocul ACUM, în parlament a fost formată coaliția de guvernare. Printre primele acțiuni ale ei a fost adoptarea declarației ”Cu privire la recunoașterea  caracterului captiv al statului Republica Moldova”, în care se spune despre extinderea corupției în țară și controlul total al oligarhilor asupra instanțelor de judecată. Majoritatea parlamentară a exprimat vot de neîncredere Curții Constituționale a RM.  

Fracțiunile parlamentare care au format coaliția majoritară consideră că au respectat termenul de trei luni, prevăzut de Constituție. Aceasta înseamnă evitarea pericolului dizolvării parlamentului și organizării alegerilor anticipate. CC, care în seara zilei de 7 iunie a interpretat aceste prevederi ale Legii Supreme, nu este de acord cu poziția dată. CC a emis un comunicat de presă în care spune că, în baza prevederilor constituționale, parlamentul Moldovei urma să încheie formarea cabinetului de miniștri pînă la 7 iunie 2019, inclusiv. Astfel, CC l-a obligat pe șeful statului să dizolve parlamentul, fiind expirat termenul de vot pentru noul guvern.  

Președintele Igor Dodon nu a fost de acord cu poziția judecătorilor CC și a refuzat să semneze decretul privind dizolvarea parlamentului. ”Acest drept exclusiv îl are doar șeful statului și nimeni altul. Nu există o prevedere care m-ar obliga să semnez decretul de dizolvare a parlamentului pe 7 sau 8 iunie”, a declarat Dodon în cadrul briefingului de presă.  

Pentru a reacționa la declarațiile președintelui, CC nu s-a lenevit să se convoace în componență deplină în dimineața zilei de duminică. La solicitarea unui grup de deputați PDM, Curtea a constatat circumstanțele ce justifică dizolvarea parlamentului și a hotărît că decretul privind dizolvarea legislativului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate trebuie să fie semnat de Pavel Filip, ca președinte interimar. 

Experții au atras atenția la contradicția evidentă cu principiul separării puterilor în stat, deoarece CC îl privește pe Filip în calitate de deputat, prim-ministru în exercițiu și președinte interimar în același timp. În aceeași zi Pavel Filip a dispus dizolvarea parlamentului și stabilirea alegerilor anticipate, iar deja luni,10 iunie, decretul a fost publicat în Monitorul oficial.  

La solicitările deputaților PDM, judecătorii au declarat ilegale toate decretele președintelui și hotărîrile parlamentului, adoptare în weekendul trecut, inclusiv alegerea spicherului și formarea noului guvern. În replică, partidele care au format majoritatea parlamentară și președintele au declarat că CC și-a depășit atribuțiile, iar PDM, prin intermediul judecătorilo,r a făcut o tentativă de uzurpare a puterii. Pe de altă parte, cei din PD declară că parlamentul a încercat o lovitură de stat, iar prin refuzul de a se supune deciziei CC, președintele și-a pierdut legitimitatea. Ce-i drept, nu este clar pentru care termen – pentru un minut, necesar semnării decretelor de către președintele interimar sau pentru o perioadă mai îndelungată…    

La 11 iunie, Președintele Igor Dodon a anulat decretele lui Filip.  

Verdictul de ultim moment   

Experții atrag atenția că, din careva motive, CC a tergiversat anunțarea verdictului pînă în seara ultimei zile în care, reieșind din interpretarea ei, putea fi formată coaliția de guvernare. Legea îi permite CC să examineze adresările pe parcursul a șase luni și nu conține concretizări privind cazurile în care este necesară o reacție operativă. În această situație, termenele de emitere a verdictului le stabilește CC, iar aceasta lasă spațiu larg abordării selective.  

Președintele Igor Dodon s-a adresat CC încă la 22 mai 2019 cu solicitarea de a da o interpretare articolului 85 (1) împreună cu art. 63 (2) și (3), 69 (2) și 103 din Constituția RM, și a cerut insistent examinarea ei în regim de urgență. Șeful statului a rugat să fie concretizat momentul din care urmează a fi calculat termenul de trei luni prevăzut de art. 85 (1) din Constituție, care spune următoarele: ”În caz de imposibilitate a formării guvernului sau de blocare pe parcursul a trei luni a adoptării legilor, Președintele RM după consultările cu fracțiunile parlamentare poate dizolva Parlamentul”.

În opinia consilierului prezidențial Maxim Lebedinschii, CC și-a depășit atribuțiile cînd a încercat să interpreteze, de facto, Constituția prin decizia emisă în ultimul moment. ”Hotărîrea CC este o încălcare directă a dreptului deputaților Parlamentului RM să aleagă și să fie aleși. În plus, se face o încercare de a le limita mandatul în mod ilegal. Constituția stabilește clar împuternicirile deputaților și termenele legale. Plus la toate, hotărîrea CC este o deviere de la normele constituționale și urmărește scopul uzurpării împuternicirilor deputaților”, a scris Lebedinschii pe pagina sa de pe o rețea socială. 

Calcularea celor trei luni: 7 iunie, 9 iunie sau 21 iunie?

Poziția CC, care în ultimul moment a ales data de 7 iunie, a trezit nedumeriri și întrebări ale multor experți, care cred că Constituția a fost interpretată foarte libertin. 

Înainte ca CC să-și publice pozițiile, unii observatori înclinau să creadă că verdictul va depinde de contextul politic și interesele de moment ale jucătorilor politici. Printre altele, nu era exclus faptul că CC ar putea restricționa, dar și prelungi termenul de formare a coaliției parlamentare, dacă persoanele interesate vor avea nevoie de încă niște zile. Căci cele trei luni puteau fi calculate cu începere din momentul validării mandatelor de deputați sau din ziua în care a avut loc ședința de constituire a parlamentului. 

Fadei Nagacevschii, juristul PSRM, atrage atenția că decizia CC pe de o parte prevede că Parlamentul, în conformitate cu Constituția, poate fi dizolvat peste trei luni după confirmarea alegerilor. Dacă reieșim din faptul că la 9 martie CC a confirmat mandatele celor 101 deputați, e logic ca termenul limită să fie ziua de 9 iunie. În același timp, potrivit lui Nagacevschii, judecătorii CC au indicat în paranteze o altă noțiune – ”90 zile”, și astfel a apărut o altă dată – cea de 7 iunie.   

Asupra acestei circumstanțe a atras atenția și Platforma națională a Forului societății civile a Parteneriatului estic, din care fac parte 86 ONG-uri. În declarația ei se spune că CC a interpretat termenul de trei luni ca fiind echivalentul a 90 de zile, deși în conformitate cu regula generală orice termen exprimat în luni, este egal lunii calendaristice. ONG atrag atenția asupra faptului că prin această interpretare termenul în care parlamentul poate vota legi și numi guvernul a fost redus cu două zile: de la 9 iunie la 7 iunie. Se mai menționează că verdictul CC a fost făcut public la 7 iunie, la sfîrșitul zilei de muncă, adică atunci cînd, în opinia judecătorilor, acest termen expirase de facto.   

În același timp, Nicolae Osmochescu, expert în drept constituțional și fost membru al CC, consideră că din Constituție reiese clar: termenul de trei luni se calculează din data ședinței de constituire a parlamentului – 21 martie. În opinia lui Osmochescu,  termenul de dizolvare a parlamentului expiră la 21 iunie. Verdictul CC a fost criticat și de alți foști membri ai CC, inclusiv de Mircea Iuga și Victor Pușcaș. 

Un alt expert în drept constituțional, Teo Cîrnaț, fost membru al Consiliului suprem al magistraturii, la fel concluzionează că termenul-limită de funcționare a legislativului este 21 iunie și nu 7 iunie. Potrivit lui, CC nu a fost în drept să emită decizia fără a studia efectiv evenimentele care au avut loc și fără a avea acces la documente.  

Dreptul, nu obligația președintelui  

Nu mai puține întrebări cauzează refuzul membrilor CC de a ține cont de indicația din Constituție că ”Președintele RM, după consultările cu fracțiunile parlamentare poate dizolva Parlamentul”.

Potrivit unuia dintre experții noștri, specialist în drept constituțional, cuvîntul-cheie ”poate”, pe care CC îl interpretează ca ”este obligat”, nu cere o interpretare specializată: ”Acest cuvînt este cunoscut de mii de ani și în toate limbile, conform regulilor (legilor) obiective ale gramaticii și lingvisticii, el determină dreptul și nicidecum obligația. Textul Constituției, în sensul evident al noțiunii ”poate” își are propria logică, căci oferă președintelui dreptul de a consulta principalii jucători politici și a lua măsuri suplimentare în scopul evitării crizei politice și a alegerilor anticipate. Interpretarea libertină a sensului evident, care nu cere interpretări, a cuvintelor este o încălcare vădită a Constituției, care nu necesită dovezi”.

În declarația lor publică, ONG-urile menționează și faptul că CC a ignorat prevederile constituționale privind rolul președintelui. În declarația Platformei naționale a Forului societății civile a Parteneriatului estic se spune că judecătorii CC au interpretat dreptul președintelui de a dizolva parlamentul ca pe o obligație, fără a analiza dacă au fost respectate condițiile stipulate de Constituția, cum ar fi consultarea fracțiunilor parlamentare. 

Nemaivăzuta grabă    

În același timp, mulți experți atrag atenția asupra grabei extraordinare cu care a acționat Curtea Constituțională în weekendul trecut. Deciziile parlamentului și decretele președintelui erau declarate ilegale cu o operativitate nemaivăzută: aproape în paralel cu apariția în spațiul informațional a informației despre ele.  

Verdictele CC privind neconstituționalitatea hotărîrilor parlamentului le-a comentat, pe pagina sa de pe o rețea socială, secretarul de stat al Ministerului justiției Nicolae Eșanu, care a fost foarte mirat de situația creată. ”Eu sper din suflet că pagina oficială a Curții Constituționale a fost spartă și noi nu am ajuns să fim martorii situației în care CC privește la televizor și declară neconstituționale hotărîrile parlamentului care, din cîte înțeleg, încă nu au fost perfectate în formă scrisă”, a scris Eșanu.  

Și Platforma națională a Forului societății civile a Parteneriatului estic menționează că CC a declarat neconstituționale hotărîrile parlamentului în mai puțin de o oră de la adoptarea lor, ele nefiind încă semnate și publicate. ”Nici un judecător independent nu poate anula un act, pe care nu îl are în față. Mai mult, deciziile CC au fost adoptate fără audieri și fără consultări cu autoritățile, adică fără a respecta cel puțin cerințele Codului de jurisdicție constituțională”, se spune în declarația platformei. ONG-urile condamnă recentele decizii ale CC, cer revizuirea lor și cheamă judecătorii CC să demisioneze in corpore.  

Cum să ”reformatăm” CC?

Specialiștii în drept constituțional atrag atenția și asupra altor încălcări comise de CC la pronunțarea recentelor verdicte. Ei menționează că judecătorii modifică cu regularitate legile gramaticale, filologice și lingvistice, prin schimbarea sensului cuvintelor. Pentru toată lume este clar că membrii CC, dintre care jumătate – foști deputați PDM, pronunță multe verdictele-cheie în exclusivitate reieșind din interesele unor politicieni concreți. 

Expertul nostru menționează că lista încălcărilor comise de judecători poate fi continuată: ”Este evident că CC pronunță toate aceste decizii ilegale și absurde în exclusivitate reieșind din interesele Partidului Democrat, ceea ce demonstrează dependența ei și existența unui conflict de interese în activitatea membrilor Curții Constituționale. Astfel devine clar că,  prin pronunțarea recentelor decizii în interesele unui partid politic, judecătorii CC încalcă următoarele prevederi ale Legii privind Curtea Constituțională: p. 2 alineat а), p. 3 din art. 1; alineatele а) și с), art. 3; alineatul f), p. 1, art. 4; p.  1, art.12; p. 1, art. 13; alineatele а) și с), art. 17; p. 1) și 3), art. 31 etc.”.

Consiliul Uniunii avocaților din Moldova și-a exprimat dezamăgirea privind activitatea CC, precum și îngrijorarea cu privire la deciziile ei din 11 iunie. El consideră că, în calitate de garant al supremației Constituției, CC nu a asigurat aplicarea principiului separării și bunei funcționări a puterilor în stat, dar a demonstrat lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor. În declarația sa, Consiliul Uniunii avocaților recomandă CC să-și revizuiască verdictele pronunțate recent. 

Experții constată că CC din Moldova demult nu mai este o instituție independentă, autonomă, subordonată în exclusivitate Constituției. Chiar dacă în conformitate cu legislația în vigoare nimeni nu este în drept să dizolve CC sau să atragă judecătorii la răspundere pentru decizii nelegitime politizate, specialiștii în drept constituțional consideră că există totuși posibilitatea de a ”reformata” activitatea ei în mod legal. Parlamentul, care, prin deputații aleși, exprimă voința poporului, este în drept să reacționeze la încălcările Legii Supreme comise de CC, să adopte o nouă reglementare juridică și în baza ei să suspende mandatele actualilor judecători constituționali . 

În acest proces contează mult poziția structurilor internaționale competente. În contextul evenimentelor care se derulează în țară, Parlamentul PM s-a și adresat instituțiilor internaționale, inclusiv Consiliul de securitate ONU, Curții Europeane pentru Drepturile Omului, Comisiei de la Veneția. Marți, 11 iunie, Comisia de la Veneția a anunțat că a inclus în agendă chestiunea privind situația din Moldova și deciziile CC, inclusiv condițiile de dizolvare a parlamentului. Ședința la care va fi examinată chestiunea în cauză va avea loc la finele săptămînii curente.  

Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) a îndemnat, de asemenea, la așteptarea verdictului Comisiei de la Veneția. În ajun, această organizație autoritară și-a exprimat îngrijorarea față de criza politică din Moldova și a denunțat judecătorii Curții Constituționale pentru faptul că ei au decis ”în grabă” să dizolve parlamentul și să îl demită pe președintele Igor Dodon.

Ion Munteanu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load