CSS: noua componență l-a făcut mai flexibil

CSS: noua componență l-a făcut mai flexibil

Victor Surugiu

Săptămîna trecută președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a format noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), a cărui activitate, pe parcursul anului trecut, a fost, practic, blocată, din cauza divergențelor cu Parlamentul și Guvernul.

În plus, în activitatea acestui organ consultativ de pe lîngă șeful statului au fost introduse modificări. Președintele a convocat ședința CSS pentru a dezbate problemele vitale cu care, în opinia sa, se confruntă țara și societatea. Ședința risca să eșueze, deoarece mai mulți membri ai Consiliului au refuzat să participe la ea. Însă CSS este format așa, ca să ofere mai multă flexibilitate la luarea deciziilor și să reducă riscurile blocajului activității sale în absența suportului altor instituții de stat.

În consecință, CSS nu numai că a reușit să dezbată problemele vitale ce țin de acțiunile contra statalității Moldovei, investigarea ”furtului secolului” și reglementarea transnistreană, dar și să adreseze structurilor de stat un șir de cerințe rezultate din bilanțul acestor dezbateri.

CSS și-a recăpătat capacitatea de a acționa

Decretul președintelui privind noua componență a CSS, semnat de Igor Dodon la 5 martie, a fost publicat în Monitorul oficial pe 9 martie. A fost exclusă poziția „Mihai Balan – directorul Serviciului informații și securitate”. Pentru a asigura reprezentativitatea Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, în lista membrilor CSS, în afară de președintele acestei comisii, Roman Boțan, a fost inclus și vicepreședintele Ghenadie Mitriuc.

Persoană nouă la CSS a devenit ministrul Apărării, Eugen Sturza, a cărui candidatură anul trecut a trezit numeroase dispute. În componența Consiliului au mai fost incluși consilierul prezidențial pentru misiuni speciale, Pavel Voicu, și consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, Corneliu Popovici. Și-au păstrat calitatea de membru al CSS și ceilalți consilieri prezidențiali responsabil de diverse direcții de activitate.

Un alt decret semnat de președinte la 6 martie a modificat Regulamentul CSS. În noua redacție, documentul precizează că din componența CSS fac parte, în virtutea funcțiilor ocupate, președintele Parlamentului, prim-ministrul, șeful Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul apărării și cel de interne, directorul SIS, procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale. Astfel, din componența CSS au fost excluși ministrul finanțelor, ministrul de externe, șeful Statului Major al Forțelor Armate, șeful Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale.  

Amendamentele mai prevăd că deciziile se adoptă prin votul majoritar al membrilor CSS, în timp ce anterior era suficient acordul a cel puțin două treimi. Cei de la Președinție motivează că modificările au fost incluse în scopul deblocării activității CSS, care acum va fa capabil să activeze indiferent de circumstanțele politice. „Componența CSS a fost modificată în vederea evitării viitoarelor încercări de a bloca activitatea CSS întreprinse de unii membri ai Consiliului”, a menționat Igor Dodon.

De la ”unire” la arme letale

În ajunul ședinței CSS, Președinția a făcut publică ordinea de zi. Se preconiza aprobarea planului de activitate a CSS pentru anul curent. În plus, lista temelor includea reglementarea transnistreană, dezbateri pe marginea proiectului Strategiei naționale de apărare și a recentelor declarații ale ministrului Apărării, Eugen Sturza, privind necesitatea achiziționării armelor letale.

Au mai fost incluse și alte chestiuni, cum ar fi raportul Kroll-2 și măsurile ce urmează a fi luate în vederea pedepsirii celor care se fac vinovați de furtul bancar și returnarea banilor furați. Membrii CSS au mai propus să fie discutate acțiunile antistatale și provocările diverselor organizații și formațiuni, reprezentanți ai autorităților locale. Președinția a concretizat că este vorba despre activitatea îndreptată spre lichidarea statalității Republicii Moldova și felul cum trebuie să reacționeze organele de drept din țară.

În ajun, Comisia pentru constituționalitate și drepturile omului a Consiliului societății civile pe lîngă președinte a condamnat „inacțiunea departamentelor de forță privind activizarea anumitor subiecți care cheamă la lichidarea statului Republica Moldova prin unire cu România”. Membrii Comisiei au adoptat o rezoluție în care și-au expus concluziile pe marginea situației create și au făcut un șir de propuneri. Dezbaterea documentului a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței CSS.

În rezoluție se menționează, în special, faptul că adoptarea declarațiilor de ”unire” încalcă cel puțin 6 articole ale Constituției RM, dar, în pofida acestui fapt, Procuratura Generală, Serviciul Informații și Securitate, alte structuri abilitate nu iau măsuri. Membrii Comisiei și-au anunțat intenția de a aduce la cunoștința structurilor internaționale cele ce se întîmplă și de a iniția procesul de scoatere în afara cîmpului constituțional a mișcărilor social-politice care cheamă deschis la unirea cu altă țară în detrimentul suveranității și independenței Moldovei.

Cu riscul de a eșua

În ajunul ședinței CSS a devenit clar că aceasta poate eșua. Președintele, premierul și ministrul Apărării au făcut un schimb de replici dure pe marginea inițiativei de reînarmare a armatei naționale. „Moldova are alte priorități, care necesită investiții și suport financiar și ele nu includ armele, ci domeniile educației, ocrotirii sănătății, achitarea pensiilor, burselor și salariilor”, a declarat Igor Dodon.

Premierul Pavel Filip a răspuns citîndu-l pe președintele rus, Vladimir Putin. El a amintit că, vorbind despre cheltuielile militare, Putin a menționat: „Cine nu vrea să-și hrănească propria armată, va hrăni una străină.” Conform prim-ministrului, armata Moldovei nu va fi una slabă sau existentă doar pe hîrtie, chiar dacă șeful statului o dorește.

La rîndul său, ministrul Apărării, Eugen Sturza, a promis pe rețelele de socializare că își va apăra ferm poziția, care constă în necesitatea reformării armatei și transformării ei într-o structură eficientă și profesionistă. El a mai menționat că a declarat în repetate rînduri că e gata să construiască relații instituționale corecte cu șeful statului. „Însă voi interveni public dacă voi considera că imixtiunea președintelui Dodon în activitatea Ministerului Apărării este incorectă”, a scris Sturza.

În replică, Igor Dodon a menționat că armata proprie trebuie hrănită, fără a-i transforma pe ostașii moldoveni în ”carne de tun” pentru generalii străini. Dacă Moldova însăși nu se va implica în războaie și conflicte geopolitice, ea nu va avea nevoie de armament, pe a cărui achiziționare insistă autoritățile. „Ar fi bine ca toți să înțeleagă odată și pentru totdeauna că pentru orice armă letală răspunsul va fi o altă lovitură letală”, a subliniat președintele.

În consecință, președintele Parlamentului, Andrian Candu, și premierul Pavel Filip au boicotat ședința CSS. Exemplul lor a fost urmat de către ministrul Apărării, Eugen Sturza, ministrul de interne, Alexandru Jizdan, și reprezentantul SIS-ului. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, în numele formațiunii politice, le-a recomandat membrilor Guvernului și Parlamentului să nu participe la ședință. El a motivat asta prin faptul că ședința a fost convocată fără a coordona prezența majorității participanților, membrii CSS nu au fost informați cu privire la ordinea de zi, iar ședința a fost fixată la o oră cînd mulți nu pot veni la ea sau se află în afara țării.

CSS recomandă…

Președintele a refuzat să amîne ședința și a menționat că ordinea de zi le-a fost transmisă tuturor membrilor acum cîteva săptămîni. „Data fixată a fost schimbată de mai multe ori, la cerința unora dintre ei. Dacă cineva de la Guvern sau Parlament nu este de acord cu ordinea de zi, să propună în cadrul ședinței CSS alte teme de discuție”, a declarat Igor Dodon.

Pe marginea investigației privind ”furtul secolului” și raportul Kroll-2 au fost audiați guvernatorul Băncii Naționale și procurorul general. Din spusele lor reiese că circa 1 miliard de lei din banii furați au fost restituiți, au fost sechestrate bunuri în sumă de circa 3 miliarde de lei. Pe parcursul anului 2018 se preconizează restituirea 4-4,5 miliarde de lei. Președinția așteaptă informații suplimentare privind bunurile sechestrate și dosarele penale pornite.

Membrii CSS au fost informați despre faptul că în ajunul ședinței Banca Națională a primit raportul Kroll-2 în format electronic și că procesul de transmitere a informației încă nu e finalizat. Aparatul președintelui insistă ca raportul să fie transmis Consiliului spre dezbateri și prezentat publicului larg. Va accepta sau nu Banca Națională nu se știe, conducerea instituției face trimitere la restricția stipulată în contract. Consiliul a cerut ca BNM să negocieze cu Kroll chestiunea prezentării raportului la CSS.

Discuțiile pe marginea Strategiei naționale de apărare au eșuat, deoarece Guvernul nu a prezentat informația la temă. Anul trecut Cabinetul de Miniștri a expediat aparatului președintelui proiectul Strategiei pentru a fi examinat și transmis Parlamentului. „Avem unele obiecții, pe care le-am adus la cunoștință Guvernului. Sper că în viitorul apropiat le vom putea discuta”, a menționat Igor Dodon.

Președinția ne-a informat că, în cel mai scurt timp, șeful statului va adresa o scrisoare oficială ONU și Consiliului Europei privind adoptarea de către Parlamentul României a unui șir de legi ce reprezintă un risc pentru Republica Moldova. În același timp, conform președintelui, majoritatea celor prezenți la ședința CSS au condamnat declarațiile de susținere a unirii Moldovei cu România, numindu-le chemări la lichidarea statalității țării noastre. Conform informației comunicate, au fost depistate zeci de declarații false, semnate nu de majoritatea aleșilor locali sau în general de oameni străini, spre exemplu – de preoți. „CSS consideră că este vorba despre o încălcare gravă a Constituției RM. Consiliul recomandă modificarea legislației și prevederea sancțiunilor penale pentru asemenea acțiuni. În timpul apropiat modificările de rigoare vor fi elaborate și transmise Parlamentului”, a spus Igor Dodon.

În cadrul ședinței CSS a mai fost discutat și procesul reglementării transnistrene. Membrii Consiliului au salutat deciziile adoptate anul trecut și au recomandat tuturor negociatorilor în formatul „5+2” să-și continue activitatea în 2018. Din spusele președintelui rezultă că a fost pregătit și în curînd va fi prezentat proiectul declarației comune a Președinției, Guvernului și Parlamentului privind poziția lor în chestiunea reglementării transnistrene. Președintele a comunicat că în curînd Moldova va fi vizitată de ex-ministrul de externe al Italiei, fostul vicepreședinte al Comisiei Europene Franco Frattini, care asigură interimatul funcției de reprezentant special OSCE pentru Transnistria.

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load