Coraportor APCE: Moldova a fost aproape de a ieși de sub monitorizare

Coraportor APCE: Moldova a fost aproape de a ieși de sub monitorizare

Gheorghe Pruteanu

În lunile imediat următoare, Moldova va fi vizitată de misiunea de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În ajunul vizitei oficiale, într-un interviu pentru NOI.md, deputatul Seimului lituanian și al APCE, cunoscutul politolog și specialist în probleme de securitate internațională Egidijus Vareikis și-a expus punctul de vedere asupra situației politice din țară și nu doar.

Anul trecut, peste șase ani după expirarea mandatului precedent, el a fost iarăși ales coraportor APCE pentru Moldova. Parlamentarul consideră că și în condițiile unei situații politice foarte complicate, cînd Parlamentul și Guvernul privesc spre Vest, iar președintele – spre Est, există posibilitatea de a găsi, cum au făcut-o alte țări, un mecanism eficient de coexistență și de a evita confruntările.

„Nu este o tragedie, este alegerea electoratului moldovenesc”

- Domnule Vareikis, cum apreciați situația politică actuală din țară? În percepția Dvs., ce s-a schimbat în ultimii ani – de pe timpul cînd ați fost, anterior, coraportor pentru Moldova?

- Mandatul meu precedent a durat cinci ani și a expirat acum șase ani, însă eu am continuat să urmăresc evenimentele care aveau loc în Moldova, inclusiv situația politică și starea de lucruri în domeniul legislației. Au avut loc multe schimbări, dar în prezent Moldova s-a pomenit într-o situație foarte complicată. Realitatea este de așa natură, că Parlamentul și Guvernul privesc spre Occident, iar președintele – spre Orient. Și nu putem neglija faptul că șeful statului a fost ales prin vot direct și a primit susținerea majorității alegătorilor. Președintele are puține atribuții, el insistă pe extinderea lor. Pentru moment, el nu le poate obține, dar urmează alegerile parlamentare. Ce va ieși, se va vedea.

Există o anumită asemănare cu situația din Franța, unde președintele face parte dintr-un grup politic, iar majoritatea parlamentară – din altul. Ei însă reușesc cumva să interacționeze și să coopereze. I-aș dori Moldovei să găsească un mecanism eficient de coexistență în condițiile actuale. În caz contrar, apare o confruntare, a cărei martori devin toți cetățenii și comunitatea internațională. Viziunile și opiniile președintelui diferă de pozițiile Guvernului și ale majorității parlamentare, dar nu este o tragedie – este alegerea electoratului moldovenesc.

„Nu este un sistem ideal, dar totuși funcționează”

- Anul trecut, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Parlamentul Moldovei a modificat sistemul electoral din țară – de la cel proporțional la cel mixt. Cum apreciați acest sistem, produce el cu adevărat riscurile de corupție politică, asupra cărora ne-a atenționat Consiliul Europei? Poate țara să suporte niște consecințe în cazul nerespectării recomandărilor?

- Orchestra trebuie să sune bine indiferent de modul în care sînt aranjați muzicienii. Pe de altă parte, de sistemul electoral depind foarte multe lucruri. În Moldova alegerea a fost făcută în folosul trecerii la sistemul electoral mixt. Comisia de la Veneția a Consiliului Europei critică dur acest sistem, însă eu personal mă abțin să dau aprecieri negative. În țara mea, Lituania, funcționează anume sistemul electoral mixt. Nu pot spune că el ar fi perfect, dar nici nu pot susține că este rău. Sistemul nu este ideal, dar funcționează. În Lituania, am introdus cîndva sistemul electoral mixt pentru a le da oamenilor mai multe posibilități de a alege – și pe liste, și pe circumscripții. Și în Moldova se vorbește despre faptul că se dorește ca cetățenilor să li se acorde șansa de a-și alege nemijlocit reprezentanții în Parlament.

Comisia de la Veneția este un organ cu autoritate, dar ea nu spune că acest sistem este rău. Ea nu a recomandat ca acest sistem să fie implementat ținînd cont de riscurile existente în Moldova. Circumscripțiile uninominale întotdeauna creează condiții mai bune pentru partidele mari. Strict vorbind, sistemul aprobat în Moldova corespunde principiilor democratice. Există multe țări cu sistem electoral analog. Trebuie să ținem cont de situația concretă din fiecare țară, de tradiții și de multe alte aspecte.

Țara este în drept să nu plece urechea la unele sau la alte recomandări ale Comisiei de la Veneția și pentru aceasta nu va urma nicio pedeapsă. Fiecare trebuie să cugete cu capul propriu. Moldova nu este prima țară care s-a pomenit într-o situație asemănătoare. Dacă însă o astfel de abordare persistă în mod regulat, tot ce e posibil să apară problema consecințelor. Ca om practic, pot spune că concluziile vor fi posibile după alegerile cele mai apropiate, care vor decurge conform sistemului electoral mixt. Dacă după alegeri vor exista numeroase plîngeri privind acțiunile de corupție, cumpărarea voturilor în circumscripțiile uninominale etc., noul sistem se va discredita. Dacă plîngeri de acest fel nu vor exista, putem vorbi despre succesul experienței de trecere la sistemul electoral mixt.

„Reguli proaste sau executori proști?”

- Cu cine dintre politicienii moldoveni, inclusiv din opoziție, v-ați întîlnit în ultimul timp? Ce probleme ați discutat?

- La Strasbourg, în cadrul sesiunilor APCE, au loc discuții cu reprezentanți ai diferitor formațiuni politice care se află la guvernare, dar și cu cele din opoziție. În mod regulat au loc întîlniri cu reprezentanți ai societății civile, sectorului neguvernamental, aceștia își expun problemele și doleanțele. Noi ascultăm toate părțile interesate.

Recent am avut întîlniri cu reprezentanții „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi și ai Partidului Liberal al lui Mihai Ghimpu. Din punctul lor de vedere, unele lucruri care au loc în Moldova depășesc cadrul legal. Întrebarea mea a fost: care e problema – legile sînt proaste ori oamenii care execută aceste legi? Este important să ne dumerim – regulile sînt proaste sau executorii lor? În acest context, am avut foarte multe întrebări. Căci nu este vorba doar de ajustarea legislației la standardele europene. E mai ușor să adopți legile decît să le execuți. Ceea ce arată frumos pe hîrtie nu întotdeauna este tradus în viață. Ba statul nu dispune de mijloace suficiente, ba apar alte motive.

În același timp, Consiliul Europei nu este o procuratură, trebuie să ținem cont de faptul că nu toate problemele țin de competența noastră. Noi reacționăm la cazurile de încălcare a legislației țării, dacă acestea sînt susținute prin dovezi. Dar noi nu soluționăm problemele personale ale unor politicieni din Moldova. 

- Cînd misiunea de monitorizare a APCE va vizita Moldova și ce chestiuni au fost incluse pe ordinea de zi ?

- Recent a fost ales cel de-al doilea coraportor APCE pentru Moldova, tot pentru o perioadă de cinci ani – Maryvonne Blondin, din grupul socialiștilor. Vom veni în Moldova în lunile imediat următoare, avem preconizate mai multe întîlniri. Pe ordinea de zi stă o listă mare de chestiuni ce urmează a fi dezbătute. Acestea se referă, între altele, la legislația electorală, mass-media, un șir de proiecte de legi înaintate Parlamentului spre examinare.

„Nu este doar problema Moldovei”

- Ce atitudine au cei din Consiliul Europei față de pachetul de amendamente legislative ce țin de reglementarea Internetului, numit Big Brother, care în prezent este examinat de Parlament și a provocat dezbateri aprinse în societate ?

- Acest bloc de proiecte legislative, la fel, îl vom avea pe ordinea de zi. La general vorbind, aici există niște contradicții. Pe de o parte, noi dorim să asigurăm o transparență maximă, pe de alta – înțelegem că, în anumite cazuri, aceasta poate duce la încălcarea dreptului la inviolabilitatea vieții private și la derogări de la principiul confidențialității datelor cu caracter personal. Nu este doar problema Moldovei, ea a fost discutată în repetate rînduri la Strasbourg, în Consiliul Europei. Relațiile de drept în această sferă încă nu au fost reglementate la modul corespunzător.

Nu întotdeauna transparența maximă poartă un caracter pozitiv. Nu exclud că va veni ziua cînd oamenii vor cere să fie protejați. Eu personal uneori mă prind la gîndul că poșta mea electronică, rețelele de socializare ar trebui protejate mai bine. Dacă în cadrul instituțiilor de stat securitatea informației confidențiale este asigurată de diverse sisteme de protejare a informației, apoi multă lume nu acordă suficientă atenție acestor lucruri.

- Organizațiile neguvernamentale și unii politicieni consideră că, odată adoptată, legea Big Brother va duce la abuzuri în sfera monitorizării electronice și a interceptărilor telefonice. Există și politicieni care susțin că au devenit victime ale urmăririi ilegale. Dvs. personal ați avut senzația că sînteți supus unei urmăriri electronice neîntemeiate?

- Eu, desigur, nu am garanții că aceste lucruri nu au loc. Totuși, cred că trăiesc într-o țară democratică, în care organele specializate, în activitatea lor, respectă cadrul legal. Există anumite reguli de urmărire. De aceea, dacă și se desfășoară o urmărire electronică în privința mea, sper că are loc cu respectarea cadrului legal.

- Moldova este monitorizată de Consiliul Europei mai bine de 20 de ani – este cel mau durabil termen din istoria CE. Cum credeți, de ce nu se mai termină această etapă?

- Mi-aș dori să devin ultimul coraportor pentru Moldova și să pun punct procedurii de monitorizare a țării dvs. de către APCE. Și acum zece ani spuneam că Moldova este aproape de ieșirea de sub monitorizare, a fost pregătit și proiectul respectiv. Însă evenimentele din aprilie 2009, cu revoltele masive în centrul Chișinăului, nu ne-au permis, din păcate, să ducem la bun sfîrșit aceste intenții. Dacă nu erau acele evenimente, posibil că în doi-trei ani monitorizarea s-ar fi încheiat. Pe de altă parte, există circumstanțe care țin de componenta politică. Unele țări reprezentate la Consiliul Europei nu doresc ca fostele republici sovietice, inclusiv Moldova, să devină cu adevărat democratice.

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load