Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea a 7-a. Miniștrii – “specialiști în finanțe de la Harvard”

Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea a 7-a. Miniștrii – “specialiști în finanțe de la Harvard”

Ministerul Educației, MAI sau Ministerul Apărării – sînt niște ministere ”consumatoare”.  Noii miniștri pot promite multe pentru  îmbunătățirea sferei care le-a fost încredințată,  dar ce ar putea ei face fără bani? Este deja o întrebare adresată blocului financiar-economic al guvernului - ministerelor ”dobînditoare”. Nu în zadar Ministerul Finanțelor și cel al Economiei au fost numite veriga de șoc a executivului. 

În guvernul Sandu, în fruntea lor au venit Natalia Gavrilița (Ministerul Finanțelor) și Vadim Brânzan (Ministerul Economiei și Infrastructurii). Ambii au absolvit Universatatea Harvard.  

Vadim Brânzan: a vrut să fie președinte, a devenit ministru al Economiei 

Noul ministru al Economiei poate fi considerat un ”viking” chemat  de blocul politic ACUM. Este unul din cei trei ”miniștri din diasporă” în guvernul Sandu, împreună cu  ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu, și șefa de la Ministerul Finanțelor, Nastalia Gavrilița.  Dar dacă Nicu Popescu este ministrul ”din Paris”, apoi Vadim Brânzan este ministrul ”din Miami”.  

Vadim Brânzan  are 48 de ani. Este fiul medicului-infecționist, deputată  în primul parlament al Republicii Moldova,  Nadejda Brânzan.  

Primele studii superioare ale noului ministru al economiei  și infrastructurii au fost cele de fizician. În anul 1993 a absolvit facultatea de fizică a Universității din Chișinău.  Cu nota medie 10.0, indică CV-ul său. Dar cariera de inginer-fizician nu l-a atras pe absolventul universității și deja peste un an el este înmatriculat la facultatea Finanțe a Academiei de studii economice. În paralel, a activat ca consultant superior la compania de consulting PriceWaterhouseCoopers – în oficiile PwC din Chișinău, Moscova și Kiev.    

Cu diploma de economist specializat în credite și finanțe, în 1999 el merge la studii în SUA   – la Școala de business din Harvard ( parte a Universității Harvard).  Aici obține diploma MBA (Master of Business Administration). După care își începe activitatea  la Merrill Lynсh – cea mai mare bancă americană de investiții. Se știe că în timpul crizei ipotecare din SUA (2007),  Merrill Lynсh a pierdut o mare parte din mijloace și a fost  absorbită de Bank of America. Însă la venirea viitorului ministru în acea bancă (2001) nimic nu prevestea evenimentele dramatice.  Într-un interviu pentru portalul Newsmaker, Vadim Brânzan a relatat, că inițial, la Merrill Lynсh, el a activat în grupul Mergers and Acquisitions (Fuziuni și Absorbții), după care a trecut la fondul de hedjing (investiții), care investea mijloacele, capitalul  Merrill Lynch și banii proprii în diverse active. 

În 2007, în ajunul crizei, Vadim Brânzan devine partener principal al fondului privat de investiții  Hov Capital: potrivit lui, l-au susținut clienții pentru care el obținea bani mari. La începutul anului 2007 fondul gestiona 105 mln. dolari, a urmat apoi criza, activele s-au devalorizat, și peste un an-doi Hov Capital a început să le cumpere masiv și să le investească în SUA, Europa, India, China. În rezultat, Hov Capital a devenit o companie globală cu 12 mii de angajați. 

În unul dintre interviuri, Vadim Brânzan spune că fondul a fost unul foarte profitabil, au fost obținuți bani mari, Hov Capital a  întors investitorilor cca 1 mlrd. dolari: “Adică, la fiecare dolar investit în perioada 2007-2013 au fost întorși 10-11 dolari”. În  2014, Vadim Brânzan a fondat compania de investiții Logos Advisors cu oficiul la Miami. Ulterior, însă, potrivit noului ministrul, el a devenit auto-suficient din punct de vedere financiar și și-a dorit altceva.   

Prima lui încercare de a reveni în patrie  a fost participarea la concursul  pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale, în februarie-martie 2016. În scrisoarea  de motivare, Vadim Brânzan a indicat că ultimii 15 ani i-a trăit pe Wall-Street, în paralel investind  în țările Americii de Nord, Europa, Asia, și că are o vastă experiență  de  evaluare a riscurilor investiționale. Dar guvernator al Băcii Naționale el așa și nu a devenit: funcția i-a fost încredințată atunci  lui Sergiu Cioclea de 42 ani, care mulți ani a activat în diverse structuri ale uneia dintre cele mai mari bănci din lume – BNP Paribas.

Atunci Vadim Brânzan a decis să devină președinte al Republicii Moldova   – alegerile prezidențiale erau fixate pentru 30 octombrie 2016. El a depus la CEC actele în calitate de candidat independent, a achitat costul unui șir de publicații despre sine în mass-media, dar nu a putut acumula numărul necesar de semnături pentru a participa la alegeri. 

Din declarațiile de atunci ale lui Vadim Brânzan: “Diaspora a fost lipsită de dreptul constituțional de a-și exprima liber votul. Anume diaspora menține țara pe linia de plutire, însă ea este lipsită de dreptul la vot.  Dacă diaspora ar avea posibilitatea normală de a-și exprima votul, toate ar fi fost altfel”. “Așa cum Ucraina se află în stare de război cu Rusia, așa și noi ne aflăm în stare de război mocnit cu Rusia”. “Președintele nou ales [Igor Dodonnota red.] înțelege perfect că chiar dacă se definește ca președinte al întregului popor, el nu poate fi ca atare. El nu poate fi președintele meu și nu poate fi președintele diasporei”.

Vadim Brânzan și-a început activitatea în funcția de ministru  al Economiei și Infrastructurii în guvernul Sandu  cu declarații destul de puternice.  

Chiar din start a declarat că gazele românești vor ajunge la Chișinău prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău în februarie-martie a anului viitor, a relatat despre suspiciunile sale privind modernizarea aeroportului Chișinău  (“există bănuieli că nu au existat careva investiții și că tot ce s-a investit s-a făcut din contul  taxei de aeroport de 9 euro, pe care noi îi achităm pentru fiecare călătorie”) și a anunțat că în perioada dualității puterii fostele autorități au retras din conturile întreprinderilor de stat sume mari, pe care le-au trimis în offshore. În replică, BN a declarat că urmărește minuțios toate transferurile internaționale și nu vede temeiuri pentru declarații privind  scoaterea banilor din țară.  

“Simțiți-vă pe coperta “Wall Street Journal”!”, - a declarat noul ministru al Economiei și Infrastructurii la prezentarea sa colectivului ministerial. În așa fel Vadim Brânzan își chema subalternii să se gîndească de multe ori înainte de a semna ceva. “Fiecare angajat înainte de a semna un document trebuie să-și închipuie că decizia sa va apărea pe coperta  “Wall Street Journal” și, respectiv, să renunțe la acțiuni ce pot dăuna reputației sale”, a spus noul ministru.    

Prioritatea principală a lui V.Brânzan în noua funcție este demonopolizarea (“altfel nu poate fi construită o economie competitivă ”), dezvăluirea tuturor tranzacțiilor ilegale și lupta cu corupția în sistem, dezvoltarea economiei, revizuirea tranzacțiilor dubioase de privatizare a proprietății statului și atragerea investitorilor străini prin privatizare sau parteneriatul public-privat.  El a mai declarat “toleranța zero față de manifestările de corupție” în Ministerul Economiei și instituțiile subordonate lui. “Cei care nu-s siguri că pot accepta aceste principii de activitate, pot pleca”,  a declarat Vadim Brânzan.  

E prematur să spunem cu ce idei noi și originale privind promisa dezvoltare a economiei va apărea ”ministrul de la Harvard”.  Dar dacă reieșim din declarațiile de acum trei ani, făcute în campania prezidențială -2016, în opinia lui V.Brânzan Republica Moldova  “poate avea o economie modernă, deoarece dispune de capital uman, poziționare geografică bună și soluri bogate și trebuie să facă un salt de la economia bazată pe agricultură spre economia bazată pe servicii ”. Cum? “Noi avem posibilitatea să devenim prestatori de servicii pentru companiile mari, ca India, China, Indonezia și alte țări”, a declarat atunci V.Brânzan. 

Comunitatea experților nu se grăbește deocamdată să aprecieze declarațiile noului ministru.  Unul dintre experții economici a spus: “mulți au tot venit cu sabia scoasă, fluturîndu-și diplomele. Deocamdată nu vreau să comentez nimic: să-l lăsăm pe ”absolventul Harvard” să cunoască situația, să vadă ce și cum, după care vom vedea ce va face măcar în primele 100 de zile – atunci vom putea trage careva concluzii”. În opinia sa, este imposibilă dezvoltarea economică a Moldovei  în baza experienței occidentale, a cărei implementare necugetată a dus la degradarea continuă a țării noastre pe parcursul ultimilor 25 de ani, lucru despre care Noi.md a scris într-un articol la temă.

Natalia Gavrilița : ministru “plin cu idei”

Spre deosebire de colegul său ”din economie”, noul ministru al Finanțelor, Natalia Gavrilița, nu face declarații zgomotoase și nu pune subalternilor ultimatumuri. Mai mult, ea a vorbit cu căldură despre colectivul ministerial și a declarat că  a moștenit cea mai profesionistă echipă din serviciul public.  

Natalia Gavrilița  a absolvit facultatea de drept a Universității de stat din Moldova (2000) și are un master în politici publice la „Harvard Kennedy School” (una dintre facultățile Universității Harvard).  

Activitatea de muncă și-a început-o la ambasada SUA în Republica Moldova, unde a fost asistent politic.  Apoi a fost consultant  în oficiul vicepreședintelui Băncii Mondiale  pentru Europa și Asia Centrală (la Washington) și la Comisia Europeană în cadrul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (Bruxelles). În 2007 Natalia Gavrilița revine în Moldova, unde activează inițial pe post de șef al unei direcții la Ministerul Economiei, apoi în Aparatul Guvernului. 

Între anii 2009-2013 a activat la Oxford Policy Management – o companie internațională de consulting din Marea Britanie, preocupată de dezvoltarea țărilor cu venituri mici și medii. În iulie 2014, a fost numită secretar de stat al Ministerului Educației (pe atunci condus de Maia Sandu), dar peste un an a demisionat din proprie inițiativă. Maia Sandu, ministra de atunci a educației, declarase că ministerul regretă demisionarea dnei Gavrilița, dar că asemenea lucruri au loc ”în lipsa unui sistem motivațional”.  Din 2015, Natalia Gavrilița  a activat la Londra – în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. (GIF).

CV-ul noului ministru al Finanțelor, la rubrica “Țări în care am lucrat” indică 17 state: Bangladesh, Belgia, Ghana, India, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Kirghizia, Moldova, Nigeria, teritoriile ocupate din Palestina, Federația Rusă, RSA, Tadjikistan, Marea Britanie, SUA și Zambia. Dacă e să vorbim despre activitatea politică a șefei de la finanțe, apoi în septembrie 2017, la Congresul II al partidului ”Acțiune și Solidaritate”  (PAS)  Natalia Gavrilița a intrat în componența  Biroului Național al formațiunii politice ca reprezentant al diasporei.  

Natalia Gavrilița este al 13-lea ministru de finanțe al Republicii Moldova.  Ea a devenit cel de-al doilea ministru, numirea căruia a încălcat tradiția nescrisă – în funcția de conducător al Ministerului Finanțelor este numit un  reprezentant al ”sistemului” ministerului de finanțe.  Pentru prima dată această tradiție a fost încălcată în ianuarie 2016, atunci în funcția de ministru al finanțelor a fost numit  Octavian Armașu, directorul financiar și  membrul comitetului de conducere al companiei Sudzucker Moldova, în prezent guvernator al Băncii Naționale. Atunci comunitatea de experți, vorbind cu căldură despre Armașu, a criticat această numire pe motiv că Ministerul Finanțelor  este o structură publică foarte specifică, care cere cunoștințe speciale, ce pot fi acumulate doar în interiorul sistemului.      

Dar, cum a spus însăși Natalia Gavrilița, ea a moștenit o echipă profesionistă.  Pentru ea, prima încercare va fi reluarea finanțării externe. În guvern, aceasta este definită drept sarcina nr.1. În timp ce o prezenta pe Natalia Gavrilița colectivului ministerial,  premierul Maia Sandu a declarat că negocierile cu partenerii de dezvoltare vor începe în zilele imediat următoare.   

Comunitatea experților prognozează că pentru dezghețarea finanțării externe, guvernul Sandu va trebui să efectueze niște măsuri nepopulare și amintesc așa-numitele “Notițe informative ale partenerilor de dezvoltare ” – un document de  83 pagini, transmis de partenerii externi premierului Chiril Gaburici în martie 2015. Era o instrucțiune  despre aceea ce trebuie să facă, pas cu pas, noul guvern moldovenesc pe termen scurt (primele 100 zile) și mediu  (12 și mai multe luni). Atunci premierului i s-a dat de înțeles că de îndeplinirea “Notițelor informative” vor depinde relațiile ulterioare ale donatorilor cu autoritățile RM, financiare în special.  

Cea de-a doua sarcină-cheie a noului ministru al Finanțelor va fi proiectul bugetului și al politicii fiscale-2020. În principiu,  aceste documente ar trebui deja să fie gata în ciornă, dar noile autorități la sigur vor dori să modifice semnificativ preconizările bugetar-fiscale ale democraților. Mai ales că în conformitate cu principalele prevederi ale acordului politic dintre PSRM și blocul ACUM (semnat la 8 iunie), guvernul Sandu s-a angajat să aprobe modificările legislative privind pensiile, fapt care ar permite indexarea acestora de două ori/an și să introducă în Moldova capitalul matern.  

Ministerul Finanțelor are de făcut și o inventariere minuțioasă. Natalia Gavrilița a declarat că vor fi revizuite toate proiectele  publice lansate anterior.  Desigur, continuitatea este importantă,  or țara are nevoie de drumuri bune,  de o infrastructură de calitate, de o bună administrare și de servicii publice de calitate, totuși  toate proiectele publice în curs de desfășurare vor fi apreciate reieșind din două principii: cel de utilitate publică, nu a unui grup mic de persoane, și cel al eficienței cheltuielilor publice.

Cu siguranță, în timpul apropiat Ministerul Finanțelor va ”împușca”  un șir de alte inițiative, inclusiv fiscale: la prezentarea noului ministru, Maia Sandu a spus că aceasta este ”o persoană plină cu idei de îmbunătățire a proceselor”. 

Xenia Florea

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load