Propunerea premierului României, Viorica Dăncilă, de a organiza o ședință comună a legislativelor Republicii Moldova și României nu a fost susținută de autoritățile de la Chișinău.
Cel puțin asta susține senatorul român Iulia Scîntei, care a specificat, într-o postare pe o rețea de socializare, că guvernarea de la Chișinău a arătat aceeași deschidere ca și România față de această propunere. Deocamdată, părțile au convenit să desfășoare o ședință comună la nivel de executive.
„Din păcate, nu același lucru se va petrece și cu ședința comună a parlamentelor României și Republicii Moldova, care ar fi trebuit să aibă loc la Iași sau la Chișinău. În ciuda eforturilor politice și diplomatice ale părții române, inițiate încă de anul trecut, conducerea Parlamentului moldovean nu a arătat aceeași deschidere pentru o ședință solemnă cu caracter de simbol și de punte politică a celor două foruri legislative”, a declarat senatorul român.
În cadrul unei întrevederi cu spicherul Andrian Candu, premierul României, Viorica Dăncilă, a propus ca prima ședință comună de guverne, planificată pentru primul semestru al anului curent, să fie completată cu o ședință comună între parlamentele Republicii Moldova și României.
Очень хорошо что отклонили, Молодец Канду и депутаты. Нам нужны финансовые инвесторы.рабочие места ,высокая зарплата на уровне 500-800 долларов. а Вы гопожа Данчилэ предлагаете только разговоры. Молдова сыта по самое горло этими раговорами и с Востока и с Запада.Делайте что не будь конкретно для народа.
Nimic român nu poate fi simbol pentru moldoveni. România după un raport al ONU este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii (17% din populaţia totală a României). Românii sunt pe primul loc între naţiunile din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei altui stat membru UE, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2015. Astfel, în 2015, peste 28.000 de români au obţinut cetăţenia altui stat membru al Uniunii Europene. Dintre aceştia, 50,7% şi-au luat cetăţenia italiană, 10,7% pe cea germană, iar 9,2% cetăţenia ungară.
Adăuga comentariu