Alegerile parlamentare: gradul de pregătire Nr.1

Alegerile parlamentare: gradul de pregătire Nr.1

Campania electorală  a ajuns pe linia de sosire. Ce-i drept, cu 100 de metri înainte de finiș, unii concurenți electorali au descoperit brusc, că legitimitatea alegerilor parlamentare din 24 februarie pune ”tot mai multe semne de întrebare”. Totuși, cu excepția  unor candidați –majoritari  (zilele trecute și-a anunțat retragerea Oleg Creciun, candidatul PDM pe circumscripția nr.43, Cahul), deocamdată nimeni nu se grăbește să iasă din cursă. 

Cum se vede, nimeni nu va fi scos din cursa pentru parlamentare nici prin decizie silită, cum a fost scos acum patru ani partidul ”Patria”. Deși cu ceva timp în urmă a existat o tensiune – “Pe socialiști îi paște soarta lui Renato Usatîi”  .

Manevre preelectorale 

Tensiunea era motivată: în mijlocul lui ianuarie, comuniștii au cerut anularea înregistrării PSRM în campanie pe motiv că unii dintre candidații lui au început agitația preelectorală înainte de startul oficial al campaniei.  După care liberalii au declarat că Partidul socialiștilor trebuie scos din cursă deoarece este finanțat din exteror. A doua zi deja, partidul ”Șor” a cerut CEC să pedepsească PSRM pentru ”obținerea unui sprijin indirect de peste hotare”. Iar peste alte două zile, Alexandr Calinin, președintele Partidului regiunilor și șeful Congresului diasporelor moldovenești a destăinuit publicului larg că, sub pretextul ceții, președintele Dodon ar fi adus din Rusia în țară, cu avionul companiei “Газпром”, 120 kg de bani, sau 20 mln dolari predestinați campaniei electorale a PSRM.     

Îngrijorați de pericolul de a fi eliminați din cursa electorală, socialiștii imediat au amenințat autoritățile cu proteste non-stop. “Nu poate fi eliminat un partid cu ratingul de peste 50%. Vom protesta pînă cînd în Moldova se va fi instaura democrația și oamenii vor alege liber noua putere”, a declarat la mitingul din fața sediului CEC, Vlad Batrîncea, secretar executiv PSRM. Într-un final, Partidul socialiștilor s-a ales cu o sperietură ușoară: la 15 februarie, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea liberalilor de a elimina PSRM din cursa pentru parlamentare. Instanța a lăsat în vigoare decizia CEC prin care Partidul socialiștilor a fost avertizat .    

În mediul experților, agiotajul din jurul PSRM a fost numit ”efect de bumerang”. 

“Tehnici obișnuite, utilizate de concurenții electorali în timpul campaniei, - a menționat analistul politic Igor Boțan. – Este în toi lupta electorală, care nu întotdeauna se face corect. Dacă înaintezi niște acuzații, mai ales așa de serioase, trebuie să existe și dovezi, de care se vor preocupa autoritățile competente. Iată, ne-au declarat: “Dodon a adus de la Moscova 20 mln. dolari”. De unde aceste cifre exacte? De ce anume 20 mln., și nu 40 mln.? Pe de altă parte, socialiștii revoltați tot pot fi întrebați – recent, voi cum аți procedat în cazul Fondului “Open Dialog”, care la noi mai că era învinuit de spionaj, activitate subversivă și finanțarea opoziției proeuropene de peste hotare? Pe ce s-a bazat acceptul vostru de a participa la comisia de anchetă în acest caz? Adică, dacă ați acceptat să utilizați anumite metode împotriva concurenților, trebuie să țineți cont de faptul că aceleași metode pot fi folosite și împotriva voastră”.

Analistul politic Victor Ciobanu, însă, crede că PSRM a fost  zile în șir ținut în suspans din două motive: “Unul - pentru ca președintele Dodon să nu-și arate prea evident susținerea pentru Partidul socialiștilor ca, Doamne ferește, rezultatul acestuia în alegeri să nu treacă de 50%. Al doilea – din partea autorităților, asta a fost un fel de forțare a PSRM să fie mai negociant după alegerile din 24 februarie”.

A rămas în cursă și președintele partidului ”Șor”, primarul de Orhei Ilan Șor – concurenții au cerut ca din cursa electorală să fie eliminată și candidatura lui. Concurentul său din circumscripția uninominală nr.18 (Orhei), candidatul blocului “ACUM”, fostul liberal Valeriu Munteanu a adresat CEC o plîngere privind încălcarea legislației electorale de către Șor, mituirea alegătorilor și utilizarea resurselor administrative. Însă Curtea de Apel, apoi și Curtea supremă de justiție a respins-o.  

“Curtea supremă de justiție nu a dorit să vadă nici pomenile electorale ale lui Șor, nici concertele lui Stas Mihailov, nici resursele administrative folosite. Posibil, Șor încă este util”, a scris V. Munteanu pe rețelele sociale. 

Pronosticuri preelectorale

Luni, 18 februarie, a fost ultima zi în care puteau fi publicate sondaje ale opiniei publice. 

Pronosticurile serviciilor sociologice pentru circumscripția națională diferă: potrivit “Barometrului opiniei publice”, alcătuit de Institutul de politici publice, în parlament pot accede trei formațiun: Partidul socialiștilor (pentru el ar vota 20% dintre respondenți), blocul electoral “ACUM” (11,7% dintre respondenți) și Partidul democrat (9% dintre respondenți). Și sondajul companiei IData-Date Inteligente arată că în parlament acced trei partide – PSRM (43,8% dintre respondenți), blocul “ACUM” (23%) și PDM (22,7%). Partidul politic ”Șor”, pentru care ar vota 5,4% dintre respondenți, în sondajul IData-Date Inteligente balansează la limită, însă nu acumulează cele 6% necesare.   

Tabloul Asociației sociologilor și demografilor este asemănător, doar că top-3 lideri arată altfel: PSRМ - 49,6% dintre respondenți, PDM – 19,5%, blocul “ACUM” – 16,1%. Iar conform rezultatelor sondajului IMAS, în legislativ pot accede patru partide – PSRM (26%), PDM (19,4%), blocul “ACUM” (16,8%) și partidul “Șor” (7,5%).  

Analiștii politici cred că nu e cazul să luăm prea în serios rezultatele sondajelor sociologice. “Sondajele preelectorale, mai ales cele comandate de partidele politice, au scopul de a forma o opinie și nu de a arăta tabloul real al preferințelor electoratului. Dacă doriți, este o demonstrare a intențiilor – ce rezultat își dorește concurentul electoral, nu a cifrelor”, spune Victor Ciobanu.

Analistul politic Igor Boțan este sceptic față de rezultatele sondajelor din alt motiv.    

“Tot mai des politologii noștri folosesc termenul ”spirala tăcerii”. Este o concepție cunoscută în politologie și sfera comunicării, conform căreia oamenii, simțind că atitudinile dominante în societate sau cele difuzate de mass-media, sau împărtășite de anturaj, contrazic pozițiile lor personale, evită să și le expună. Spirala tăcerii, prezentă azi în societatea noastră, poate avea orice repercusiuni în actualele alegeri, de aceea am o atitudine sceptică față de rezultatele sondajelor sociologice. Să ne amintim recentul caz: sondajele opiniei publice nu au putut ghici rezultatele alegerilor primarului general de Chișinău. Pronosticurile lor au fost departe de rezultatele finale ale alegerilor locale anticipate în capitală”, a menționat expertul. 

”Schematismul” circumscripțiilor  

În privința celor 51 de circumscripții uninominale, avem pronosticuri și mai problematice ca cele din circumscripția națională. Totuși, în opinia lui Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de politici publice, la 24 februarie Partidul socialiștilor poate învinge în cca 16 circumscripții, blocul “ACUM” – în 14, Partidul democrat – în 11, Partidul comuniștilor – în 3, “Partidul nostru” – în 3, partidul “Șor” – în 2 și candidații independenți – în 2.

În circumscripțiile uninominale din nord (nr.1-12), lupta se va da între PSRM, PD și ”Partidul nostru”. Chiar dacă la divizarea republicii în circumscripții uninominale pozițiile electorale ale ”Partidului nostru” au fost, de facto, minimizate. Spre exemplu, raionul Rîșcani – aproximativ 54 mii de alegători. El ar fi putut forma o circumscripție de sine stătătoare. Iar ”PN” ar fi avut aici șanse bunicele, dată fiind apartenența de partid a primarului Victor Bogatico. Însă, menționează experții, pentru ca să nu fie așa, la unele localități din raionul Rîșcani au fost alăturate niște sate din raioanele Drochia și Dondușeni, astfel s-a format circumscripția uninominală nr.4, altă parte din localitățile raionului Rîșcani au fost unite cu cele din raionul Glodeni – așa a apărut circumscripția uninominală nr.5.

Unde mai pui că consiliul electoral de circumscripție Rîșcani a refuzat să-l înregistreze pe primarul orașului, Victor Bogatico, în calitate de candidat al ”Partidului nostru” în circumscripția uninominală nr.4 – timp de o lună nu i-a fost eliberat certificatul de integritate. În rezultat, cel mai probabil în circumscripția uninominală nr.4 victoria va aparține candidatului PSRM. Socialiștii mai pot învinge în circumscripțiile nr.1 (Briceni – aici candidează liderul partidului Zinaida Greceanîi), nr.5 (Glodeni), nr.8 (Florești), nr.11 (Fălești). Iar democrații ar putea birui în circumscripțiile nr.2 (Ocnița, Dondușeni), nr.6 (Drochia,Dondușeni, Soroca), nr.12 (Sîngerei, Florești). 

“Dacă alegătorii vor vota pentru un partid sau simbolul unui partid, socialiștii pot lua majoritatea în circumscripțiile uninominale din nord, - consideră analistul politic Corneliu Ciurea. – Iar dacă ei vor ține cont de personalitatea candidatului, de realizările lui, PDM ar putea lua aici  20-30% dintre circumscripții”.

În privința or. Bălți, chiar de la formarea hărții circumscripțiilor uninominale, opoziția a susținut că capitala nordică este împărțită între PDM și PSRM.     

“La Bălți  - reieșind din numărul actual al populației orașului  - puteau fi create două circumscripții uninominale ”curate”.  Însă la una dintre circumscripțiile bălțene au fost adăugate niște sate ucrainene din raionul Sîngerei, evident pentru a asigura victoria candidatului PSRM, la cealaltă – niște sate moldovenești din raionul Fălești, evident pregătind-o pentru democrați”, spunea atunci Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA.   

În centru (circumscripțiile nr.13-22, nr.34 și nr.38) lupta se va da între blocul “ACUM” și PD. În opinia experților, Vladimir Plahotniuc are victoria garantată în circumscripția nr.17 (Nisporeni), primarul de Orhei Ilan Șor în circumscripția nr.18 (Orhei) și prim-ministrul Pavel Filip în circumscripția nr.20 (Strășeni). Blocul “ACUM” contează pe victorie la Ialoveni, Hîncești, Călărași, Telenești.   

În sud (circumscripțiile nr.35-44), ca și la nord, la victorie pretind candidații PSRM și PD.  

Conform schemei circumscripțiilor uninominale, Autonomia găgăuză, cu o populație de peste 50 mii oameni, a fost înghesuită în două circumscripții electorale, deși de patru ani autoritățile autonomiei cer ca regiunii să-i fie stabilită în parlament cota de 5 deputați, iar socialiștii le-au tot promis reprezentanților autonomiei, că în circumscripțiile uninominale Găgăuzia va avea minim trei mandate. În cele două circumscripții din Găgăuzia  - nr.45 (mun. Comrat) și nr.46 (Ciadîr-Lunga, Vulcănești) ar putea birui fostul primar de Comrat, ex-deputatul și ex-membrul PDM, Nicolai Dudoglo (candidează independent în aceste alegeri) și deputatul PSRM din actualul parlament, Fiodor Gagauz.  

Victoria în cele două circumscripții din stînga Nistrului (nr.47 Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și nr. 48 – Tiraspol, Bender, Slobozia) experții o atribuie candidaților PDM. Unul dintre politologi a spus: “totuși, locuitorii din Transnistria, care vor dori să voteze la 24 februarie, vor trebui transportați la secțiile de votare, și noi am văzut cum a lucrat asta în prezidențiale”.

În circumscripțiile uninominale create dincolo de hotarele țării: în nr.49 (Rusia, țările CSI, Asia) cel mai probabil va învinge candidatul PSRM, Gheorghii Para, care de 30 de ani este stabilit la Sankt-Petersburg și conduce organizația teritorială a Sindicatului lucrătorilor din construcții și industria materialelor de construcție din Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad. În nr.50 (Europa de vest) candidatul potențial la victorie este Maia Sandu, liderul partidului ”Acțiune și solidaritate”(PAS). Iar în circumscripția nr. 51 (SUA și Canada), cel mai probabil va învinge candidatul independent, Valeriu Ghilețchi.  

În pofida numărului mare de candidați pe circumscripțiile nr.50 și 51 (13 persoane pe fiecare dintre ele), adversari puternici nu are nici Sandu, nici Ghilețchi. Unde mai pui, menționează Igor Boțan, “în circumscripția sa, Ghilețchi are un atu bine cunoscut tuturor – el a muncit mult în acest sens ”. Vorba e că 8 din cele 12 secții de vot din SUA vor fi deschise în preajma bisericilor baptiste sau a centrelor religioase. Ce-i drept, însuși Ghilețchi, care a condus mulți ani biserica baptistă din Moldova (a fost episcopul Uniunii baptiștilor creștini evanghelici din RM) susține că este o simplă coincidență și că el nu are vre-o atribuție la decizia CEC de a deschide majoritatea secțiilor de votare din SUA anume în preajma bisericilor baptiste.    

Dacă ținem cont de faptul că mulți alegători încă nu au decis cu cine să voteze și o vor face doar în ultima clipă, alegerea lor poate fi influențată și de faptul că în acest an a fost anulată tradiționala ”zi a tăcerii”. Așa că toate pronosticurile se pot sparge de niște rezultate total neașteptate.  

Xenia Flore

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load