COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Financial Times: Europa de Est va suporta noua criză economică mai ușor decît Occidentul

Financial Times: Europa de Est va suporta noua criză economică mai ușor decît Occidentul

Economiile din Europa Centrală şi de Est vor suferi în recesiunea pan-europeană adusă de pandemie mai puţin decît cele din sud, care au reacţionat mai lent şi se vor reface mai greu, arată cele mai recente estimări ale principalelor instituţii de prognoză economică. Acest lucru, deşi întrucîtva dătător de speranţă pentru o revenire rapidă în est, are totuşi un ricoşeu, după cum observă Financial Times.

Statele din estul şi sudul Uniunii Europene au format la începutul anului o alianţă ad-hoc pentru a încerca să extragă contribuţii mai mari de la naţiunile mai bogate ale blocului comunitar pentru următorul buget pe şapte ani. Însă Spania şi Italia, economii mari din zona euro dar puternic lovite de pandemie, vor vrea mai mulţi bani pentru repararea pagubelor şi forţarea relansării, ceea ce pune sub semnul îndoielii rezis­tenţa alianţei, informează zf.ro.

Noua situaţie apare cînd negocierile pentru bugetul european şi pentru un mecanism de revenire pentru economiile UE sînt în plină desfăşurare. Comisia Europeană înclină spre ideea că noul fond de relansare, care ar putea avea o putere de finanţare de sute de miliarde de euro, ar trebui îndreptat în primul rînd spre „sectoarele şi regiunile cel mai dur lovite de criză“, după cum a declarat comisarul european pentru afaceri economice Paolo Gentiloni. Preşedintele Comisiei pentru buget a Parlamentului European Johan Van Overtveldt a spus că pachetul de revenire ar trebui să fie inclus în bugetul pe termen lung al UE.


„Fondul de revenire ar trebui să fie substanţial şi să fie, de asemenea, parte din următorul buget, cel pentru 2021-2027, şi nu ceva separat“, a explicat el. Şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a promis că va transforma bugetul european în „nava-mamă“ a reve­nirii Europei şi ar vrea ca noile fonduri să fie concentrate în regiunile „cele mai mult afectate şi unde nevoia de ajutor este mai mare“. Guvernele din Europa Centrală şi de Est se laudă că au adus sub con­trol pandemia mai rapid decît alţii. Negocierile pen­tru buget vor dura probabil pînă la toamnă, iar li­derii europeni sînt divizaţi în ceea ce priveşte modul de finanţare a relansării economice pan-euro­pe­ne. Ţările nordice, excedentare, care de obicei con­tribuie la buget mai mult decît primesc, sînt re­ti­cente la a finanţa sudul cheltuitor sau la a pune gaj pen­tru datoriile acestor state. Astfel, alianţa statelor su­dice cu cele estice, ale căror guverne au o atitudine anti-Bruxelles din ce în ce mai evidentă, pare nesigură.

În cele mai noi estimări economice, Banca Euro­pea­nă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) ara­tă că ţările care au aderat la UE prin valurile din 2004 şi 2007 ar putea chiar beneficia din schimbările din lanţurile de aprovizionare de după pandemie. Ins­­ti­tuţia estimează că economiile din Europa Centrală şi cele ale statelor baltice se vor micşora anul acesta cu 4,3% şi vor creşte anul viitor cu 4,5%. Acest grup de ţări cuprinde Croaţia, Estonia, Un­ga­ria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

În Europa Centrală şi statele baltice, arată BERD, „măsurile stricte de izolare au perturbat lanţurile valorice şi au blocat producţia, inclusiv pe cea a industriei auto, care reprezintă aproape jumătate din producţia industrială în Slovacia“. Pentru Europa de Sud-Est, grup în care BERD include Cipru, Grecia, Bulgaria, dar şi Romînia, instituţia a remarcat că o cauză principală de pertur­bare economică vine din turism, mai ales în cazul primelor trei state. Grupul va fi lovit de o recesiune de 4,8% anul acesta, urmînd o revenire de 4,6% în 2021. Romînia, unde turismul nu este un sector economic esenţial, ce va pierde în 2020 (scădere a PIB de -4%), va recupera în 2021.

Pentru economiile din centrul şi estul Europei, criza ar putea avea şi părţi bune. Adoptarea forţată a teh­nologiilor digitale i-ar putea ajuta pe cei rămaşi în urmă la acest capitol să avanseze mai rapid, notează BERD. De asemenea, pe măsură ce economiile îşi re­vin, regiunea ar putea profita de faptul că firmele şi com­paniile europene vor căuta lanţuri de aprovi­zio­nare mai rezistente şi mai puţin dependente de China. Estul şi centrul au deja avantaje comparative şi exporturi mari în sectoare unde China este fur­ni­zorul global dominant, cum sînt industria auto, pro­duc­ţia de utilaje şi cea de medicamente. Un alt avan­taj este cu­plarea la economia Germaniei, care este cel mai puţin afectată de criză dintre economiile eu­ro­pene mari.

Estimările BERD sînt în general mai optimiste decît cele ale Comisiei Europene, publicate tot luna aceasta, iar instituţia avertizează că acestea „depind de inceritudini fără precedent. Dacă măsurile de distanţare socială rămîn mai mult timp decît s-a anticipat, recesiunea va fi mai adîncă, nivelul PIB per capita din 2019 ne mai putînd fi atins ani de zile de-acum încolo“. Însă cifrele fac clar că pandemia şi recesiunea lovesc mai dur sudul Europei, unde autorităţile, cu excepţia poate a celor din Grecia, au acţionat mai lent şi unde boala a făcut mai multe victime, impunînd blocaje mai prelungite, inclusiv în sectorul economic vital al turismului.

Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, BERD vede o recesiune de -3,5% anul acesta, cea mai mică din UE. Agenţia de rating S&P estimează o scădere de -4% a economiei poloneze în 2020, pe aceeaşi linie cu predicţia guvernului de la Varşovia.

Pentru Ungaria, BERD anticipează o contracţie tot de -3,5%, cifră mult mai optimistă decît cea publicată de CE, care prevede o recesiune de -7%. Guvernul este şi mai optimist, estimînd o scădere a economiei de doar -3%, în timp ce banca centrală, condusă de un aliat al guvernului, promite o revenire rapidă.

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load