Reemigrarea: un plan al autorităților sau vorbe goale?

Vladislav Bordeianu

Din cauza corupției și instabilității economice, majoritatea cetățenilor moldoveni nu doresc să revină acasă.

Totuși, autoritățile, fără a pierde speranța, au aprobat un nou plan de acțiuni pentru 2017-2020 privind reintegrarea conaționalilor care se întorc de peste hotare. Experții văd în asta un semn bun, dar consideră că cel mai bun program de revenire a migranților este crearea locurilor de muncă pentru cei care încă nu au plecat.

„Nu vrem acasă”

Experții misiunii moldovenești la Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au efectuat un studiu cartografic, potrivit căruia, majoritatea cetățenilor Moldovei, aflați peste hotare, nu doresc să revină în țară din varii motive, inclusiv din cauza neîncrederii față de sistemul politic și economic. Mulți sînt nemulțumiți de furtul miliardului și consecințele acestuia, de munca prost remunerată, precum și nu sînt siguri de viitorul copiilor lor. Și asta în pofida faptului că în ultimii ani Uniunea Europeană a investit multe mijloace în proiectele de susținere a migranților. Totodată, mulți dintre cei care au încercat să revină și să-și lanseze propria afacere, în scurt timp au plecat din nou peste hotare, din cauză că le este greu să se adapteze în patrie. Ei se confruntă cu greutăți la deschiderea propriei afaceri. Lipsa dorinței moldovenilor de a se întoarce este condiționată în primul rînd de lipsa posibilității de a-și găsi un loc de muncă demn.

Peste 70% dintre migranții care au părăsit Moldova sînt tineri cu vîrste de pînă la 40 de ani, cu studii. Plecînd peste hotare, migranții moldoveni rar se angajează conform specializării. Deseori, femeile sînt nevoite să îngrijească de bolnavi sau copii, iar bărbații lucrează sau la construcții, sau în transporturi. Totuși, cei mai mulți dintre ei se adaptează și nu văd sens să revină acasă. Potrivit studiului, în ultimii ani, principalul scop al conaționalilor noștri în altă țară era legalizarea. Unii deja și-au procurat locuință sau terenuri, au contractat credite, au economii sau și-au lansat afaceri.

Majoritatea moldovenilor stabiliți peste hotare sînt convinși că autoritățile din Moldova nu sînt interesate de soarta cetățenilor. Acești oameni nu au auzit niciodată de măsurile de reemigrare, întreprinse de Guvern.

Planurile autorităților

Deocamdată acesta este un nou plan aprobat de Guvern, cu ajutorul căruia autoritățile intenționează pe parcursul anilor 2017-2020 să-i aducă pe moldoveni înapoi acasă. Scopul documentului este reducerea consecințelor migrației. În primul rînd, planul prevede susținerea, diversificarea măsurilor și îmbunătățirea serviciilor de reintegrare școlară, programele pentru tineret și oameni în etate, precum și măsuri de angajare în cîmpul muncii. Alte acțiuni vor viza reflectarea accesului la finanțe, implementarea și diversificarea programelor de atragere a transferurilor bănești în dezvoltarea economiei naționale.

Totodată, a fost creat un comitet interministerial pentru diasporă, migraţiune şi dezvoltare. Şi a fost aprobat mecanismul de coordonare şi promovare a politicii de stat atît de către organele administraţiei centrale, cît şi locale.

Dar nu trebuie să uităm şi despre alte măsuri întreprinse de autorităţi, inclusiv programul de atragere a transferurilor băneşti în economie PARE 1+1. Acesta a fost prevăzut pentru migranţii care doresc să-şi iniţieze o afacere în Moldova. Esenţa lui este că la fiecare leu investit, statul se obligă să compenseze 1:1. Astfel, la finele lunii decembrie 2016, prin intermediul acestui program, 900 de întreprinderi au beneficiat de granturi. Valoarea finanţării nerambursabile a constituit 158,77 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), 52% dintre întreprinderi au fost creat în agricultură, 26% - în industria procesatoare şi 22% - în domeniul serviciilor. Totodată, cea mai mare parte – 85% dintre întreprinderi activează în mediul rural, iar restul – în municipiul Chişinău.

Speranţa moare ultima

- Orice pas întreprins pentru a le ajuta cetăţenilor să revină acasă poate fi privit drept pozitiv. Altceva este cît de eficient este el, spune preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovan. Nu toate acţiunile de acest fel aduc rezultate, pentru că nu există condiţii adecvate ca oamenii să-şi poată găsi locuri de muncă bine plătite. Poate Guvernul speră că migranţii îşi vor crea singuri locuri de muncă? Dar noi nu avem suficiente întreprinderi care ar deschide noi locuri de muncă şi nu există condiţii pentru asta. La noi peste 30% dintre agenţii economici nu activează. Oamenii se străduiesc să-şi închidă afacerile şi să plece de pe piaţă. Iar cei care „de jure” încă nu sînt lichidaţi spun că există probleme birocratice enorme, inclusiv legate de atitudinea negativă a funcţionarilor publici faţă de cei care se ocupă de afaceri. Mulţi funcţionari văd în ei doar elemente criminale.

Paşii întreprinşi de Guvern pot fi salutaţi. E altceva că aceştia trebuie organizaţi astfel încît oamenii să revină cu adevărat şi să-şi poată deschide propriile întreprinderi sau să-şi găsească un loc de muncă. Dar pentru asta este nevoie de condiţii economice clar reglementate. Mediul de afaceri trebuie să fie stimulator, adecvat. Totodată, Guvernul trebuie să privească mediul de afaceri drept un potenţial de creare a locurilor de muncă, dar nu drept o sursă de stoarcere a resurselor din el. În ultimul timp, toţi sînt constrînşi, amendaţi doar pentru a suplini bugetul. Anul acesta fac una, dar ce va fi la anul viitor? Iar oamenii doresc stabilitate, încredere în ziua de mîine. Să trăiască normal, la urma urmei. Dar, deocamdată, nu e totul aşa cum ne-am dori, a conchis Roşcovan.

Directorul executiv al Centrului de Studii şi Reforme Strategice, Galina Şelari, consideră că revenirea migranţilor este revenirea la problemele existente pe piaţa muncii.

- Ar fi mai bine să vorbim nu despre întoarcerea conaţionalilor, ci despre stoparea exodului populaţiei, în primul rînd al tineretului şi specialiştilor calificaţi. Noi spunem că creăm avantaje pentru cei care au plecat, uitînd de cei care trăiesc în Moldova. Fiind convinşi că cineva va reveni, noi îi punem în situaţie neavantajoasă pe cei care încă nu au plecat. Este nu doar opinia mea, dar şi a experţilor internaţionali, a reprezentanţilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune, a experţilor din UE. Sarcina principală astăzi este stoparea, încetinirea exodului populaţiei, iar aceasta este cel mai bun stimulent şi un exemplu pentru cei care decid să revină. Pentru a realiza această sarcină, este nevoie de stabilitate şi locuri de muncă. Cel mai bun program pentru întoarcerea migranţilor este crearea locurilor de muncă pentru cei care rămîn în ţară, susţine Şelari.

Nu cred!

Preşedintele Congresului Diasporei Moldoveneşti (CDM), Alexandr Kalinin, are dubii că acţiunile Guvernului Moldovei în baza Planului 2017-2020 vor avea efectul scontat. El consideră că, în primul rînd, trebuie să răspundem la cîteva întrebări – cîţi cetăţeni ai Moldovei în prezent se află peste hotare şi cîţi oameni este gata să primească ţara înapoi? Doar, conform datelor oficiale, pe teritoriul Rusiei se află permanent 500 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova (este un număr mare pentru o populaţie de aproape 3 milioane). În realitate, numărul lor este cu mult mai mare, fapt recunoscut de toţi experţii. Este gata oare statul pentru revenirea lor ? Poate oare să le asigure condiţii, să le organizeze viaţa, să creeze locuri de muncă pentru ei?

- În opinia mea, anume aceste aspecte trebuie luate în calcul în Planul de acţiuni, spune Alexandru Kalinin. Este absolut clar că reintegrarea trebuie stabilită pe etape şi nu doar pentru următorii trei ani, ci pentru 20-30 de ani. Statul trebuie să aibă o strategie generală în această direcţie, și nu doar un plan pe termen scurt. Dar ce vedem noi în documentul aprobat? Spre exemplu, în programul PARE 1+1, menţionat în Planul de acţiuni, migrantului sau rudelor acestuia li se propune să investească în studii şi afaceri mijloacele obţinute peste hotare. Însă doar din datele oficiale noi vedem că cei care lucrează în FR transferă lunar bani în Moldova. Iar cei care se află în Europa acumulează cîte 15-20 de mii de euro şi îi aduc acasă în numerar. Cei care lucrează în Rusia, de fapt, deja se ocupă de afaceri. La ce bun să-şi mai deschidă afaceri în Moldova şi să mai achite şi pentru instruire, dacă ei îşi asigură familiile şi dobîndesc cunoştinţe în Rusia? Planul de acţiuni al Guvernului, din păcate, nu-i informează pe migranţi despre facilităţile pentru mediul de afaceri oferite de stat, condiţiile simplificate etc.

Totodată, fiți atenţii – acest document este orientat doar pentru cetăţenii Moldovei care au revenit acasă nu mai mult decît 24 de luni de la aflarea temporară pe teritoriul altui stat pe parcursul a 90 de zile consecutiv timp de un an calendaristic. În esenţă, precum înţeleg eu, este vorba despre muncitorii sezonieri.

Autorităţile nu încearcă să-i întoarcă nici chiar pe moldovenii “necesari”

Precum a menţionat interlocutorul, ţara a fost părăsită de profesionişti, specialişti, inclusiv profesori, savanţi şi medici. De ce pe ordinea zilei nu se află problema privind revenirea primului val de migranţi, care deja chiar nu ajung în auditoriul-ţintă al Planului de acţiuni al Guvernului Moldovei? Anume aceşti specialişti pot contribui la creşterea economiei ţării. Totodată, mulţi dintre ei au acumulat experienţă în alte ţări, iar unii s-au recalificat. Această experienţă colosală trebuie utilizată în folosul ţării. Şi este regretabil că acest fapt nu a fost luat în consideraţie în Planul de acţiuni. Totodată, astăzi nu se atestă nicio comunicare directă între liderii politicieni din Moldova cu migranţii. Nicio problemă de-a lor nu este soluţionată la nivel de stat.

- La începutul anului, într-un interviu pentru postul rusesc de televiziune „Mir”, acest lucru a fost recunoscut şi de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, spune Kalinin. Trebuie să menţionăm că, din cauza situaţiei demografice catastrofale din lume, lupta pentru migranţi se duce peste tot, de absolut toate statele. Şi în Moldova în acest sens trebuie să întreprindem paşi corecţi, dar să nu facem jocul experţilor occidentali. Observați că în Planul de acţiuni figurează doar parteneri europeni, acolo nu este niciun cuvînt despre Rusia. Probabil, Federaţia Rusă la fel trebuie să facă concluzii în acest sens şi să facă corective în politica sa migraţională. Dar să revenim la Moldova… Noi observăm o imagine dezolantă: procesul activ de urbanizare, îmbătrînirea populaţiei, natalitatea mică şi migraţiunea înaltă. Din păcate, Planul de acţiuni aprobat de Guvern nu ţine cont de multe aspecte pentru a oferi un rezultat necesar statului, a concluzionat preşedintele CDM.