Cum scăpăm de stresul de sărbători

Teoretic, sărbătorile sînt zile în care ne bucurăm de familie, de libere, de linişte. Practic, perioadele acestea sînt sursă suplimentară de stres pentru mulţi, iar acum, în pandemie, cu atît mai mult.

Bogdana Păcurari, psiholog şi psihoterapeut specializat în Analiza tranzacţională spune mai multe despre stresul de sărbători şi cum putem să-l combatem sau să-i minimizăm efectele.

De ce sîntem mai stresaţi în perioada în care, teoretic, ar trebui să ne relaxăm şi să ne bucurăm?

Stresul de sărbători are mai multe componente. Avem în primul rînd presiunea pe care o simțim datorită procesului de cumpărare a cadourilor. Acel proces care la rîndul lui conţine două preocupări mari. Pe de o parte avem presiunea asupra bugetului şi stresul de a găsi cîte un cadou potrivit pentru fiecare persoană. Pe de altă parte este stresul din momentul dăruirii cadourilor şi îngrijorarea că nu va fi suficient, că nu va fi pe placul celuilalt, că nu e mărimea potrivită etc. Aşadar, multe nelinişti, la care, dacă vorbim despre familii cu copii, se mai adaugă şi stresul ascunderii cadourilor pînă la momentul oportun.

Un alt stres în perioada Sărbătorilor este încărcătura emoțională pe care o aduce pregătirea meselor de Crăciun, mă refer aici atît la timpul alocat cît şi la presiunea asupra bugetului.

Nu în ultimul rînd, întîlnirile în sine cu familia pot fi o sursă mare de stres. Uneori pentru că apar foarte multe conversații dificile şi avînd experiența anilor trecuți, ne face să ne activăm sistemele de protecție şi să fim mai defensivi.

Pentru alte persoane Crăciunul este un moment de durere şi de amintiri dintr-o perioadă în care familia avea o altă componență, cu oameni ce nu mai fac acum parte din sărbătoare. Cu atît mai mult, în acest an, momentul de Sărbătoare şi reunire din alți ani s-a pierdut, iar asta generează un stres suplimentar şi o frustrare ce poate umbri uşor bucuria sărbătorilor.

Totodată, perioada sărbătorilor de iarnă înseamnă şi final de an, ceea ce de multe ori aduce şi un bilanț al anului ce se încheie precum şi stabilirea de noi obiective. Acest proces generează de multe ori un stres suplimentar. Uneori, deoarece este tare greu să facem o retrospectivă în care să ne uităm şi la momentele grele, pierderi, obiective neîndeplinite, ceea ce ne aduce un disconfort suplimentar şi o presiune din start asupra anului următor.

Cum facem diferenţa între stres şi depresie?

Stresul este caracterizat de o supracompensare, un exces de implicare pentru a obține rezultatele dorite, iar depresia este caracterizată de detașare, dezinteres, neimplicare, lipsă de sens. În stres, emoţiile sînt exacerbate, foarte intens simțite, în depresie emoțiile sînt deseori ignorate şi apare indiferența. Stresul produce deseori adrenalină, hiperactivitate. Depresia produce neputinţă şi lipsă de speranţă. Ulterior în stres apare lipsa de enegie, în depresie apare lipsa motivației, a valorilor, idealurilor, a scopului muncii şi a speranței.

Stresul are ca principal efect sănătatea fizică, depresia vine şi cu efecte asupra stării emoționale. Din cauza faptului că stresul are ca principal efect sănătatea fizică, stresul prelungit are un impact asupra duratei vieții, iar din cauza faptului că depresia are ca principal efect starea emoțională, afectează calitatea vieții şi deci viața poate părea ca fiind una fără sens pentru a putea fi trăită.

Ce putem face pentru a ne fi bine şi a ne bucura de perioada sărbătorilor? Cum combatem stresul de sărbători?

Trăiește în prezent. Chiar dacă perioada sărbătorilor poate aduce şi o cantitate de stres, totuşi, să nu uităm să ne şi bucurăm de magia Crăciunului. Cel mai uşor putem intra în această atmosferă prin ochii copiilor. Pentru ei există doar momentul prezent, acela în care sînt împreună cu familia, în jurul bradului, cu colinde în surdină, mîncare bună, o ciocolată caldă şi un film în brațele părinților. Nu e nevoie de mai mult şi nici de ceva spectaculos pentru a ne bucura de timpul acela petrecut împreună.

Practică recunoștința. Anul acesta a fost unul tare greu pentru majoritatea dintre noi. Aşadar, ce moment mai potrivit pentru a ne uita şi la momentele bune din el? Practicarea recunoştinței este dovedită a fi un factor cheie în starea noastră de bine şi în a simți bucurie/fericire. Datorită greutăților din acest an multe persoane au devenit pesimiste, iar această stare ne împiedică să vedem lucrurile mărețe din viaţa noastră. Uităm că sîntem sănătoşi, că putem merge, asculta, vedea, că avem un acoperiş deasupra capului, un job şi o familie. Să încheiem anul prin a mulţumi pentru ceea ce avem. Treizeci de zile de recunoştinţă practicate imediat după ce ne-am trezit ne pot îmbunătăţi substanţial viaţa şi percepţia asupra mediului înconjurător. Pînă la urmă, cu toții avem impregnat în subconştient dorinţa de a fi fericiți iar recunoştinţa contribuie din plin la această stare. Recunoştința ne eliberează de emoțiile toxice, ne ajută să ne liniștim (coboară nivelul de cortizol, dar şi de anxietate) şi alături de sport, este cel mai puternic antidot împotriva depresiei.

Ai grijă la starea de bine. Bucură-te zilnic de timp petrecut în aer liber şi de plimbări prin natură, lasă deoparte pentru cîteva ore telefonul şi orice acces la social media. Prioritizează somnul şi odihna şi menține un echilibru alimentar. Alege activităţile ce te relaxează, sună oamenii dragi.

Prezența, recunoştința şi starea de bine ne cresc reziliența şi toate acestea ne cresc abilitățile de a face față conversațiilor dificile și, implicit, crește astfel şi calitatea relațiilor.