Cum poţi să rămîi mai mult timp tînăr?

Potrivit descopera.ro, specialiştii presupun că stresul emoţional şi financiar, care apare atunci cînd oamenii nu sunt angajaţi îşi pune amprenta pe ADN. Acum, oamenii de ştiinţă au observat potrivirile, după ce au prelevat probe de sînge de la 5.500 de femei şi bărbaţi în vîrstă de 31 de ani.

Analizele de sînge au fost făcute pentru măsurarea telomerilor, structuri ce se găsesc la capătul cromozomilor şi care promovează ADN-ul. Pe măsură ce îmbătrînim, telomerii noştri devin din ce în ce mai bătrîni, lucru care face ca ADN-ul să poată fi atacat mai uşor şi care sporeşte şansele de apariţie a bolilor asociate îmbătrînirii precum Alzheimerul.

Telomerii care sînt mai mici decît media sînt percepuţi ca un semn al unei sănătăţi şubrede şi al unui deces prematur. În urma analizelor, studiul a scos la iveală clar legătura dintre şomajul îndelungat şi lungimea telomerilor. Mai exact, bărbaţii, care nu lucrau de cel puţin 2-3 ani aveau de două ori mai multe şanse de a avea telomeri mai scurţi, comparativ cu indivizii angajaţi.

Cercetătorii au declarat că legătura s-a păstrat chiar şi atunci cînd au fost luaţi în calcul şi alţi factori legaţi de îmbătrînire precum fumatul, boli, consumul de alcool, lipsa exerciţiilor fizice. "Telomerii mai scurţi reprezintă un risc crescut de apariţie a mai multor boli legate de îmbătrînire şi chiar şi cu decesul prematur", a declarat cercetătoarea Jessica Buxton, de la Imperial College London, explicînd că stresul emoţional şi financiar asociat cu lipsa unei slujbe duce la scurtarea telomerilor.

Dr. Buxton susţine că lipsa unei slujbe în tinereţe ar putea afecta indivizii, deoarece este mult mai stresant să nu ai bani atunci, cînd abia ai format o familie, comparativ cu situaţia, cînd îţi pierzi locul de muncă, cînd eşti aproape de pensionare. "Aceste constatări ne indică o serie de probleme legate de efectele pe termen lung ale şomajului în tinereţe. Ocuparea şi deţinerea unui loc de muncă ar trebui să facă parte din promovarea unui stil de viaţă sănătos", a declarat Leena Ala-Mursula, de la Universitatea Oulu, din Finlanda.