Ryu Hyeon-woo, un fost ambasador nord-coreean care a fugit în Coreea de Sud, a vorbit despre arsenalul nuclear al regimului și despre cît de dificilă vor fi în viitor încercările de denuclearizare ale acestei țări extrem de imprevizibile.
În primul său interviu pentru presa occidentală, dat după ce a fugit din Coreea de Nord, fostul diplomat spune că dictatorul de la Phenian nu va renunța la arsenalul său nuclear oricît de multe presiuni ar pune Occidentul, dar că ar putea fi dispus să negocieze o micșorare a acestuia în schimbul eliminării unora dintre sancțiunile care au pus la pămînt economia nord-coreeană. Ryu Hyeon-woo a dat interviul în exclusivitate pentru CNN.
Ryu mai spune și că administrațiile americane anterioare au făcut o eroare în a cere de la bun început denuclearizarea pentru că s-au pus în situația de a avea o relație blocată cu Coreea de Nord în ce privește negocierile – „Statele Unite nu mai pot da înapoi în ce privește denuclearizarea, în timp ce Kim Jong Un este conștient că nu se poate angaja în această direcție”.
Fostul diplomat spune că regimul nord-coreean își derivă stabilitatea din capacitatea sa nucleară, iar Kim Jong Un crede că supraviețuirea sa la conducerea țării depinde de faptul că aceasta deține arma atomică. În fapt, Kim se teme că în absența acestui instrument de intimidare, Occidentul ar putea să încerce o schimbare de regim, transmite digi24.ro.
Fugarii se expun la riscuri imense
Ryu și familia sa au fugit în Coreea de sud în septembrie 2019, însă acțiunile lor au fost făcute publice abia săptămîna trecută. El spune că a luat decizia pentru că a vrut să îi ofere fiicei sale o viață mai bună. El mai spune că și-a asumat un risc imens, avînd în vedere că dacă planul său ar fi eșuat, el ar fi fost cu siguranță pedepsit exemplar, în contextul în care regimul nu tolerează sub nicio formă „dezertarea”.
Ambasadorul și familia acestuia, care locuiau de o lună la Kuweit, au mers la ambasada sud-coreeană din această țară de unde au cerut azil politic. Cîteva zile mai tîrziu au ajuns în Coreea de Sud.
Fostul ambasador, care și-a schimbat numele după ce a fugit în Coreea de Sud, se numără printre oficialii nord-coreeni care au fugit din țară în ultimii ani. Anterior, ambasadorul în Italia a fugit și el în Coreea de Sud, iar Thae Yong-ho, fost adjunct al ambasadorului nord-coreean la Londra, a fugit în 2016, iar de atunci a fost ales în parlamentul Coreei de Sud.
Pe lîngă riscurile majore la care se expun, precum posibilitatea de a fi executați sau trimiși într-un lagăr de muncă forțată, fugarii nord-coreeni trebuie să renunțe, de asemenea, și la legăturile cu familia extinsă rămasă în țară. Mai mult, aceștia ar putea suferi represalii din partea regimului, cunoscut că îi pedepsește pe cei lăsați în urmă de fugari pentru a descuraja astfel de decizii.
Ryu se teme acum că cei trei frați ai săi și mama sa în vîrstă de 83 de ani ar putea să fie pedepsiți de regim.
Ambasadele nord-coreene sînt sursă de bani pentru regimul Kim
Fostul oficial și soția sa au făcut parte din „elita” care se află la conducerea Coreei de Nord. Socrul său a condus Agenția 39, o ramură a guvernului nord-coreean care se ocupă de „banii negri” ai familiei Kim. În mod oficial, agenția se ocupă de obținerea de valută pentru regim.
Coreea de Nord a fost acuzată o lungă perioadă de timp de faptul că își folosește ambasadele pentru a strînge bani pentru dinastia Kim. Ryu a confirmat că ambasadele angajează persoane care se ocupă cu obținerea de bani pentru regim și primesc „cote” de resurse financiare pe care trebuie să le furnizeze.
Kuweitul este una dintre țările care produc un flux important de astfel de resurse financiare, iar țara a angajat în trecut peste 10.000 de muncitori nord-coreeni despre care se spune că erau tratați ca sclavi. Tot ce produceau aceștia se întorcea înapoi la regimul Kim, care folosea resursele respective pentru a își finanța programul nuclear sau alte astfel de „priorități”.
Acești muncitori nord-coreeni au fost retrași după ce o rezoluție a ONU a interzis țărilor să folosească forță de muncă din această țară ca sancțiune pentru testele nucleare. Ryu mai susține că doar ambasadele din China și Rusia produceau mai mulți bani decît cele din Orientul Mijlociu – din Kuweit, Qatar sau Emiratele Arabe Unite, cel puțin pînă în 2017, cînd a fost dată această rezoluție.
Coreea de Nord a mai obținut bani din vînzarea de armament către regimul Assad – artilerie și sisteme anti-aeriene – dar aceste schimburi au fost întrerupte după ce a început războiul civil din Siria.
Unii analiști sînt de părere că regimul nord-coreean a dezvoltat deja arme nucleare capabile să lovească teritoriul Statelor Unite, iar acesta ar fi motivul pentru care Kim a luat decizia de a veni la negocieri cu americanii.
Adăuga comentariu